Reteta de clatite pe care ma straduiesc sa v-o prezint azi se refera nu la aceste specialitati, ci la o modalitate simpla de preparare a aluatului de clatite si la prajirea propriuzisa a acestora.

3 oua,

300 de grame de faina,

300 de ml. de lapte,

250-300 de ml. de apa minerala,

3 linguri de unt topit,

1 praf de sare,

optional: 1-3 linguri zahar,

arome (numai daca faceti clatite cu umplutura dulce): 1 lingurita extract de vanilie sau 1 plic de zahar vanilat, coaja rasa de lamaie.

in plus: aproximativ 50 de ml. de ulei pentru prajit.

PREPARAREA ALUATULUI:

1. Ouale intregi se sparg intr-un castron si se bat cu sarea.

2. Se adauga faina toata deodata, extractul de vanilie, zaharul, daca se foloseste (atentie, nu puneti mult zahar in compozitie pentru ca veti obtine clatite negricioase, zaharul se caramelizeaza in tigaie si le inchide la culoare) si se amesteca totul cu telul, cu mixerul sau cu lingura de lemn (poza 2). Insistati asupra cocoloaselor sa se desfaca bine, cand compozitia incepe sa fie greu de amestecat, incepeti sa adaugati putin cate putin din lichide.

3. Putin cate putin, se incorporeaza in aluat lichidele si anume laptele, apa minerala si untul topit dar rece, amestecand insistent si energic. Lichidele se adauga treptat, pentru a adapta consistenta aluatului de clatite.

4. In final, aluatul trebuie sa fie matasos, fara urma de cocoloase, cu o consistenta destul de lichida daca vreti clatite subtiri sau ceva mai grosut daca le vreti mai groase. Eu prefer clatitele fine si subtiri, pentru asta adaptez consistenta aluatului pana la una asemanatoare inghetatei topite.

PRAJIREA CLATITELOR:

1. Incingeti bine tigaia, apoi ungeti suprafata tigaii cu grasime. Eu ung tigaia cu o pensula, pentru ca nu imi place sa fie prea unsuroase clatitele.

2. Tinand tigaia ridicata de pe foc in mana stanga, turnati cu polonicul sau cu o cana aluatul de clatite in tigaia bine incinsa in timp ce cu stanga rotiti tigaia asa incat aluatul sa alunece pe toata suprafata, formand un strat uniform.

3. Nu puneti mai mult aluat decat e nevoie sa se acopere uniform suprafata tigaii.

4. Asezati inapoi tigaia deasupra focului, care trebuie sa fie potrivit. Cand suprafata vizibila a aluatului isi pierde luciul si devine opac iar marginile clatitei incep sa devina aurii, e semn ca trebuie intoarsa clatita pe partea cealalta.

5. Clatitele se intorc de pe o parte pe cealalta cu o spatula de lemn sau se pot arunca in sus cu tigaia, rasucindu-se in aer, moment pe care nu am reusit sa-l imortalizez in fotografie oricat am incercat. Incepatorilor nu le recomand, insa, niciun fel de acrobatii cu clatitele, pentru ca acestea se pot solda cu accidente sau intr-un caz mai putin grav cu clatite distruse si mizerie in bucatarie, asa ca spatula de lemn ramane sfanta si abordarea cea mai la indemana.

6. Dupa ce se intoarce, clatita se mai coace putin, pana cand are usoare urme de rumenire pe partea expusa la foc.

7. Clatitele se scot din tigaie pe masura ce sunt coapte, lasandu-le sa alunece unele peste celelalte pe o farfurie intinsa.

8. Se continua la fel pana ce aluatul se epuizeaza.

Clatitele obtinute se pot unge cu gem, cu crema de ciocolata, cu nuca si miere, cu branza si cu o multime de umpluturi dulci sau sarate, se pot rula, impacheta sau aranja sub forma de tort. Asta e minunat la clatite, se pot adapta foarte usor gusturilor fiecaruia.