Nu trebuie sa ne mire ca exista mai multe Romanii: o Romanie de Mamaia, o Romanie de Vama Veche, o Romanie de munte, o Romanie care sta acasa in perioada sarbatorilor. Este semnul ca incepem sa ne scuturam de modelul colectivist, spune profesorul Daniel David de la Cluj-Napoca. Pe de alta parte, excesele din perioadele de sarbatori, de orice natura ar fi ele, se datoreaza nevoii de a compensa niste frustrari acumulate, pentru ca romanii nu exceleaza in ceea ce inseamna emotii pozitive sau stari de fericire. Si asta, in ciuda faptului ca avem un potential extraordinar de inteligenta si creativitate, comparabil cu al Vestului. Ce ne lipseste, totusi, pentru a fi fericiti?

Profesorul universitar doctor Daniel David, presedintele Asociatiei Psihologilor din Romania, este autorul unui volum foarte interesant, „Psihologia poporului roman”, rezultatul unei cercetari desfasurate timp de zece ani. Invitat in emisiunea „Impartial” de la Digi24, el a comentat cateva aspecte pe care le remarcam in cazul comportamentului romanilor cu precadere in perioadele de sarbatori.

De ce le place romanilor sa petreaca de 1 Mai?

Prof. dr. Daniel David: In general, romanii nu exceleaza in ceea ce inseamna emotii pozitive sau stari de fericire. De exemplu, in ceea ce priveste starea de fericire ca trasatura, de obicei aici exceleaza spatiul vestic, mai ales tarile nordice. In ceea ce priveste fericirea ca emotie punctuala, aici exceleaza tarile din America Latina. Noi, de obicei, pe parcursul anului nu ne caracterizam printr-o emotionalitate pozitiva, nici ca stare, nici ca trasatura. De aceea, adesea, cand apar o serie de sarbatori, cum e si sarbatoarea de 1 Mai, romanii practic isi compenseaza toata frustrarea pe care au adunat-o prin stari de bucurie punctuale. De aceea avem tendinta sa exageram si aspectele negative, dar si aspectele pozitive mai ales in perioada sarbatorilor.

Venim mai relaxati din aceste zile libere, cu o alta stare/perspectiva?

Prof. dr. Daniel David: Eu n-as spune ca venim mai relaxati, practic, nu uitati, Romania, daca ne uitam in toate analizele internationale, se afla in ceea ce se cheama stare de supravietuire, adica o stare in care societatea e focalizata in primul rand pe a-si acoperi necesarul de trai zilnic, pe aspecte legate de securitate economica, securitate fizica, astfel incat romanul practic se intoarce la lupta continua pe care o duce pentru aceasta securitate. Sigur, emotionalitatea pozitiva in cursul acestor sarbatori ne ajuta oarecum sa compensam frustrarile, nemultumirile, starile acestea de tensiune care domina de cele mai multe ori psihologia noastra de-a lungul anului.

Exista petrecaretul de Vama vs petrecaretul de Mamaia?
Prof. dr. Daniel David: Da. Si exista si o alta categorie care sta acasa si sunt multe alte categorii care nu intra in cele trei. Noi suntem obisnuiti cu profilul nostru colectivist pe care-l avem inca dominant: sa nu favorizam diferentierea, sa credem ca ar trebui sa avem un pattern relativ comun de comportament si-n viata de zi cu zi, dar cu atat mai mult in perioada de sarbatori. Trebuie sa intelegem ca odata ce Romania se modernizeaza, si indivizii se diferentiaza, colectivismul incepe sa cedeze diferentierilor, astfel incat nu trebuie sa ne mire ca exista mai multe Romanii: o Romanie de Mamaia, o Romanie de Vama Veche, o Romanie de munte, o Romanie care sta acasa in perioada sarbatorilor. Si America este foarte diferita, unii sunt foarte saraci, unii sarbatoresc la Atlantic City, altii in New York si asa mai departe. Deci, este un comportament care apare atunci cand o societate traditionala incepe sa se modernizeze, diferentierea indivizilor se exprima si in astfel de comportamente sau situatii.

Cine pleaca de acasa pentru a petrece?

Prof. dr. Daniel David: Sigur, depinde de traditia pe care au avut-o in familie, depinde foarte mult de resursele financiare pe care le au. Dar in general, intotdeauna marea a fost asociata in primul rand cu tinerii. Si acolo se diferentiaza in functie de resurse: spre Mamaia, spre Vama Veche sau spre alte statiuni. Dar sa stiti ca si cei care sunt ceva mai in varsta au acest fel de comportament. Nu uitati ca cei care sunt in varsta acum, candva au fost si ei tineri si au fost poate, la randul lor, personaje care au apreciat Vama Veche si se intorc cu drag acolo si la o varsta mai inaintata. Aceste comportamente nu trebuie sa ne mire, trebuie sa ne obisnuim cu ele.

Am vazut de pilda ca in mass-media s-a impins in fata distractia de la Mamaia si oamenii incercau oarecum sa vorbeasca in termeni negativi, ca si cum ar trebui sa fie pedepsiti cei care se afla acolo si ceea ce se intampla acolo. Eu cred ca sunt comportamente normale pentru o societate care se modernizeaza. Sigur ca si dvs, mass-media, sunteti surprinsi de aceste discrepante care apar intre romani si le scoateti in fata mult mai mult decat se intampla, de pilda, in spatiul vestic, dar astfel de comportamente si discrepante exista si in America, si in Germania, si in Marea Britanie, doar ca nu sunt atat de mediatizate. Noi inca suntem mirati si impresionati oarecum de aceasta diferentiere pe care o traim. Trebuie sa o acceptam, va fi tot mai puternica si o sa deveniti mai putin sensibili pe masura ce vor trece anii.

De la 1 Mai muncitoresc, pe vremea comunismului, la 1 Mai cu ce inseamna el acum, s-au schimbat si mentalitatile?

Prof. dr. Daniel David: Sigur ca s-au schimbat, s-a schimbat un regim, tinerii sunt mai apropiati astazi ca mentalitate de spatiul vestic. Eu mereu am spus ca Romania are un profil traditional colectivist luata global, dar daca ne uitam pe generatii diferite, observam ca tinerii, mai ales mileniarii, cei pana in 35 de ani, sunt oameni care au deja mult mai pronuntat profilul oamenilor din spatiul vestic si ca urmare a globalizarii, si ca urmare a faptului ca reusesc sa circule, asimilam usor aceste valori vestice si si ei vad sarbatoarea oarecum diferit, incep sa aprecieze comportamentele care le produc placere. In generatia mai varstnica, a cauta placerea era vazut ca un lucru mai putin apreciabil la nivel social, comportamentul era mai mult controlat prin pedepse. Generatia tanara are o alta perspectiva, nu se teme sa recunoasca faptul ca anumite lucruri ii produc placere, sa caute placerea si sa caute acest comportament mai hedonist in comparatie cu generatiile mai varstnice. Dar nu este ceva atipic, este ceva congruent cu ce fac tinerii si-n spatiul vestic.
De obicei tinerii sunt cei care cauta in aceasta perioada acele zone in care reusesc sa faca acele comportamente care le produc placere, comportamente pe care eu le-am numit si care genereaza ceea ce se cheama fericirea ca placere, nu atat fericirea ca sens si semnificatie. O stare de bine, o stare pozitiva punctuala, legata de aceste sarbatori.

Ne place sa ne comparam cu occidentalii, dar avem aceeasi mentalitate cand vine vorba si de protejarea mediului inconjurator?

Prof. dr. Daniel David: Nu, sigur ca nu avem, dar pe mine ma distreaza ca descoperim aceste lucruri in perioada de sarbatoare. Pe noi nu ne scoate din casa respectarea regulilor nici in perioada dintre sarbatori, doar ca in perioada sarbatorilor avem vreme sa observam aceste lucruri si sa le comentam. Suntem cunoscuti prin faptul ca respectarea regulilor in general si cele legate de mediu in special nu reprezinta o forta, o caracteristica pe care noi o avem. As observa insa ca avem componenta traditionala foarte puternica: am observat, desigur, din nou micii, pe care i-am si exportat in Spania, Italia, Marea Britanie, oriunde exista comunitati de romani. Practic, suntem in cadrul profilului psihocultural pe care il cunoastem, doar ca in perioada sarbatorilor reusim sa-l observam mai repede si mai usor si astfel suntem mai constienti noi de punctele tari si punctele slabe pe care le avem.

Ce ne caracterizeaza pe noi, romanii?

Elementul fundamental s-ar referi la urmatorul lucru: noi avem un potential extraordinar de inteligenta si creativitate. Este un potential comparabil cu cel al societatilor, al popoarelor vestice. Din pacate, acest potential nu se realizeaza, nu se transforma in realitate, astfel incat daca ne uitam la indicele de inovare al tarii, la performantele educationale, la testele PISA, la clasamentul universitatilor, la produsele inovative, suntem pe ultimele locuri din UE. De ce se intampla lucrul acesta? Avem o neincredere extraordinar de mare intre noi. Din aceasta cauza, nu cooperam unii cu altii si astfel nu suntem capabili sa cream acele institutii sociale care sa foloseasca potentialul bun de inteligenta si de creativitate pe care il avem. Si-atunci, suntem in faza in care avem un potential bun, dar care nu este exprimat.
Cred ca asta este miza mare a ceea ce se intampla azi cu noi. Daca noi am reusi sa construim, sa facem acel proiect de tara de care vorbeste toata lumea, si Presedintia, si Parlamentul, si Academia Romana, prin care sa incepem sa construim niste institutii sociale puternice, cu potentialul de inteligenta si creativitate pe care il avem, putem in scurt timp sa recuperam decalajul fata de societatile vestice, atat economic, cat si social, si in ceea ce priveste calitatea vietii si atunci poate ca romanii ar fi mult mai fericiti si ca stare, si ca trasatura si n-ar trebui sa-si exprime aceasta emotionalitate puternica, pozitiva numai in perioada sarbatorilor.