Femeile au crescut copiii in respect fata de Biserica, in frica de Dumnezeu, indiferent de epoca, de conducere, de ideologii. Femeile, prin abnegatia lor, prin grija lor fata de prunci si fata de viitorul familiilor lor, i-au infrant si pe Stalin, si pe Dej, si pe Ceausescu… Dictatorii conjuncturali vor sa distruga in cativa ani ceea ce un popor a intemeiat in doua milenii. Toate furtunile trec. Lasa rani, dar trec. De asta trebuie sa fie convins omul, romanul, ca dreptatea este, in final, de partea celor intelepti si a celor rabdatori. Lectia rabdarii mamelor romane ar trebui sa fie o lectie pentru toata lumea, fie politician, fie intelectual, fie truditor obisnuit.

Mama il face pe prunc om, ea ii arata calea, ea i-l releva pe Dumnezeu. Familia frumoasa, inchegata, inteleapta in comportament, este cea care da schimbul de maine pentru orice societate.

Rugaciunea mamei pentru pruncii ei este mai puternica si mai ascultata decat chiar rugaciunea preotului. La un parinte tot venea o femeie sa plateasca pentru ca sa i se intoarca baiatul plecat de acasa, pierdut in lume… I-a zis parintele: “Ma, ai platit la biserici de-l poti cantari in bani…! Mai bine roaga-te pentru el, si o sa se intoarca. Rugaciunea mamei nu are egal pe lumea asta”.

***

Rugaciunea mamei pentru copiii sai

Dumnezeule, Ziditorule al tuturor fapturilor! Adaugand mila peste mila, m-ai facut vrednica sa fiu mama, bunatatea Ta mi-a daruit copii, si indraznesc sa spun ca ei sunt copiii Tai, fiindca le-ai dat fiinta, i-ai facut vii inzestrandu-i cu suflet nemuritor, i-ai renascut prin botez spre viata cea potrivita cu voia Ta, i-ai infiat si i-ai primit in sanul Bisericii Tale.

Doamne! Pazeste-i in har pana la sfarsitul vietii lor, invredniceste-i sa se impartaseasca de Tainele legamantului Tau, sfinteste-i cu adevarul Tau, ca sa se sfinteasca in ei si prin ei sfant numele Tau! Trimite-mi ajutorul Tau haric ca sa ii cresc spre slava numelui Tau si folosul aproapelui! Da-mi in scopul acesta rabdare si putere!

Invata-ma sa sadesc in inima lor radacina adevaratei intelepciuni – frica Ta! Lumineaza-i cu lumina Intelepciunii Tale ce carmuieste intreaga lume! Sa Te iubeasca din tot sufletul si din tot cugetul lor, sa se lipeasca de Tine din toata inima si sa tremure de cuvintele Tale toata viata lor! Daruieste-mi pricepere sa le arat ca viata cea adevarata sta in pazirea poruncilor Tale, ca osteneala intarita de cucernicie aduce toata viata de aici multumire lipsita de tulburare, iar in vesnicie – fericire negraita. Descopera-le lor intelegerea legii Tale, ca pana la sfarsitul zilelor lor sa aiba simtamantul ca Tu esti pretutindeni! Sadeste in inima lor teama si dezgustul de orice faradelege, ca sa fie fara de prihana in caile lor, ca sa-si aduca aminte intotdeauna ca Tu, Dumnezeule Atotbune, pazesti cu gelozie legea Ta si dreptatea Ta! Tine-i in curatie si in evlavie fata de numele Tau, incat sa nu prihaneasca Biserica Ta prin purtarea lor, ci sa traiasca dupa randuielile ei! Insufleteste-i cu ravna pentru invatatura folositoare si fa-i in stare de toate lucrurile cele bune, ca sa castige intelegerea cea adevarata a cunostintelor de care au neaparata nevoie, ca sa se lumineze cu stiinta cea binefacatoare pentru omenire.

Doamne! Da-mi intelepciune ca sa intiparesc cu trasaturi de nesters in inima si in mintea copiilor mei frica de intovarasirea cu cei ce nu stiu de frica Ta, sa le insuflu indepartarea de orice insotire cu cei nelegiuiti, ca sa nu ia aminte la impreuna-vorbirile cele putrede, sa nu fie abatuti din calea Ta de pildele cele rele, sa nu se sminteasca de faptul ca uneori calea nelegiuitilor propaseste in lumea aceasta!

Cerescule Parinte! Daruieste-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteala prin faptele mele, ci a-i feri de rataciri, de a le indrepta greselile, de a le infrana indaratnicia, de a-i abate de la nazuinta spre desertaciune si usuratate. Sa nu fie furati de ganduri nechibzuite, sa nu umble dupa poftele inimii lor, sa nu se mandreasca in cugetele lor, sa nu Te uite pe Tine si sa nu uite de legea Ta, ca faradelegea sa nu dea pierzarii mintea si sanatatea lor si pacatele sa nu le moleseasca puterile sufletulului si ale trupului.

Judecatorule Drept, Care ii pedepsesti pe copii pentru pacatele parintilor pana la al treilea si al patrulea neam! Abate aceasta pedeapsa de la copiii mei, nu ii bate pe ei pentru pacatele mele, ci stropeste-i pe ei cu roua harului Tau, ca sa sporeasca in virtute si in sfintenie, sa creasca intru buna voirea Ta si intru dragostea oamenilor evlaviosi.

Parinte al indurarilor si a toata milostivirea! Din dragoste de mama, le-as dori copiilor mei toata imbelsugarea bunatatilor pamantesti, le-as dori binecuvantare din roua cerului si din grasimea pamantului, insa fie cu ei sfanta voia Ta! Randuieste-le soarta dupa buna voirea Ta, nu ii lipsi in viata de painea cea spre fiinta, trimite-le toate cele trebuitoare in vremelnicie spre dobandirea vesniciei fericite, fii milostiv cu ei cand vor pacatui inaintea Ta, nu le socoti lor pacatele tineretii si ale nestiintei, fa inimile lor sa se umileasca atunci cand se vor impotrivi calauzirii harului Tau, pedepseste-i si miluieste-i, indreptan-du-i la calea bineplacuta Tie, dar fara sa-i lepezi de la fata Ta! Primeste cu bunavointa rugaciunile lor, daruieste-le reusita in tot lucrul bun, nu abate fata Ta de la ei in zilele necazului lor, ca sa nu-i ajunga ispite mai presus de puterile lor. Adumbreste-i cu mila Ta, ca sa umble ingerul Tau cu ei, pazindu-i de toata nenorocirea si calea rea.

Dumnezeule Atotbune! Fa-ma mama care se veseleste de copiii sai, ca sa imi fie bucurie in toate zilele vietii mele si sprijin la batranete. Invredniceste-ma sa ma infatisez impreuna cu ei la Infricosatoarea Ta Judecata nadajduind in milostivirea Ta si sa zic cu nevrednica indraznire: „Iata eu si pruncii pe care i-ai dat mie, Doamne!”, ca impreuna cu ei, preaslavind bunatatea Ta cea nepovestita si iubirea Ta vesnica, sa preainalt preasfant numele Tau, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, in vecii vecilor. Amin.

Parintele Iustin Parvu
Sursa: Daruri duhovnicesti.