News Flash:

MODIFICAREA CODURILOR PENALE: Denuntatorul are imunitate daca denunta in 6 luni de la fapta / Simpla "lauda" de a interveni pe langa un functionar nu e trafic de influenta / Notiunea de grup infractional organizat, redefinita

19 Aprilie 2018
464 Vizualizari | 0 Comentarii
florin iordache2

Comisia speciala pentru Legile Justitiei, condusa de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra in dezbatere. Dupa ce a modificate legile privind organizarea judiciara, organizarea CSM si statutul magistratilor, Comisia urmeaza sa aduca modificari codurilor penale si sa implementeze in legislatia romaneasca directiva europeana privind prezumtia de nevinovatie.
Proiect modificare coduri: Neglijenta in serviciu din Codul Penal, abrogata

Una din propunerile din proiectele de modificare a codurilor penale din Parlament vizeaza abrogarea infractiunii de neglijenta in serviciu deoarece, potrivit documentului, este dificila diferentierea intre abatere disciplinara si fapta penala.

„In ceea ce priveste abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu sa se distinga intre abaterea disciplinara si fapta penala, dat fiind ca ambele forme sunt reglementate in acela si mod. Astfel, se ajunge la incriminari discretionare, fara elemente clare de distinctie. In plus, fata de decizia CCR referitoare la neconstitutionalitatea infractiunii de neglijenta in serviciu, in care s-a configurat continutul constitutiv al infractiunii in aceeasi maniera ca la abuzul in serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea incalca expres o norma, daca functionarul ar cunoaste-o si nu ar urmari un scop ilicit. Adica, exista o contradictie: daca functionarul cunoaste textul de lege si il incalca voit atunci forma de vinovatie a culpei nu poate fi retinuta. Daca nu il cunoaste din motive independente de vointa sa (nu are competenta de a o cunoaste), atunci nu poate exista nicio forma de vinovatie a acestuia”, arata documentul.


De asemenea, in sursa precizata se mai arata ca principiul potrivit caruia nimeni nu poate invoca necunoasterea legii trebui utilizat numai in materia raspunderii civile ori disciplinare, deoarece necunoasterea legii civile nu poate angaja raspunderea penala.

„Or, in conditiile in care exista o hemoragie legislativa civila, cand normele se contrazic unele pe altele si este extrem de dificil pentru un profesionist sa cunoasca toate legile, este dificil sa pretinzi unor persoane Sa cunoasca toata legislatia civila sub sanctiuni penale. Astfel, nesocotirea unor legi importante reprezinta deja fapte penale (in materie de circulatie, de practicare a unor profesii, de exemplu in circulatia pe caile ferate, trafic aerian, domeniul nuclear sau alte domenii unde legiuitorul a incriminat expres incalcarea unor norme importante). Daca se vor semnala incalcari grave de norme in anumite domenii se va putea incrimina atunci nesocotirea acelor norme in mod expres”, mai prevede proiectul.

Notiunea de grup infractional organizat, redefinita in proiectul de modificare a codurilor

Propunerea de modificare a codurilor penale prevede o schimbare in privinta notiunii de grup infractional organizat si anume ca acesta nu poate fi definit ca un grup format ocazional pentru comiterea unei infractiuni ce nu are continuitate sau o structura determinata.

„La articolul 367, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins: Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; Nu constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupuplui. Prin infractiune grava se intelege oricare dintre infractiunile prevazute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedura Penala, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani”, se arata in documentul mentionat.

Alineatul (6), inainte de a fi modificat, definea grupul infractional organizat drept un grup „structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni".

Comisia speciala pentru Legile Justitiei, condusa de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra in dezbatere. Dupa ce a modificat legile privind organizarea judiciara, organizarea CSM si statutul magistratilor, Comisia urmeaza sa aduca modificari codurilor penale si sa implementeze in legislatia romaneasca directiva europeana privind prezumtia de nevinovatie.

Proiect: Audierea unei persoane trebuie sa dureze maximum 6 ore din 24

Una dintre prevederile cuprinse in proiectul de modificare a codurilor penale depus in Parlament vizeaza modalitatea de audiere a unei persoane, care nu trebuie sa depaseasca mai mult de sase ore din 24. O alta modificare arata ca inregistrarile convorbirilor nu mai pot fi folosite ca probe.

„Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. (...) Martorul poate refuza sa depuna marturie cu privire la acele fapte sau imprejurari care ar putea atrage raspunderea sa pentru savarsirea unei fapte penale. O persoana audiata in calitate de martor protejat sau amenintat nu poate fi audiata in aceeasi cauza, in calitate de martor cu identitate reala decat daca au incetat temeiurile care au condus la acordarea altei calitati. O persoana nu poate avea mai multe calitati de martor fara identitate reala si nici nu poate fi in acelasi timp si martor amenintat si martor protejat in aceeasi cauza”, se arata in proiectul de modificare.

Aceeasi sursa mai arata ca o persoana poate refuza sa depuna marturie in calitate de martor si persoanele care, convietuind cu suspectul sau inculpatul, au stabilit cu acesta in relatii asemanatoare celor dintre soti sau celor dintre parinti si copii, precum si persoanele care s-au aflat in trecut in aceasta situatie.

Tot in proiect se mai arata ca alineatul 3 al articolului 139 din Codul de Procedura Civila, ce vizeaza supravegherea tehnica, se abroga. Concret, alineatul abrogat arata ca „inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”.

Proiect coduri: Simpla ”lauda” de a interveni pe langa un functionar nu e trafic de influenta

Una dintre modificarile ce ar urma sa fie aduse codurilor penale, de catre comisia condusa de Florin Iordache, prevede ca daca actiunea de traficare nu a fost consumata, simpla ”lauda”, care conduce la dobandirea unor foloase necuvenite, este infractiune, dar e inselaciune, nu trafic de influenta.

"Se impune si modificarea a alineatului (1) al art. 291 privind infractiunea de «trafic de influenta» deoarece trebuie sa se realizeze o diferentiere legala intre aceasta fapta si cea de inselaciune. Ca atare, s-a introdus o conditie noua si anume se cere pentru existenta ei ca actiunea de traficare sa fi avut loc. Este o reglementare necesara deoarece la acest moment nu este clar in legislatia penala cand o persoana savarseste infractiunea a carei modificare se propune si cand pe cea de inselaciune, atunci cand doar se lauda ca poate interveni pe langa un functionar public si in acest fel induce in eroare terta persoana. Asadar, daca actiunea de traficare (influenta) nu a fost consumata, simpla ”lauda”, care conduce la dobandirea unor foloase necuvenite, va continua sa fie
infractiune, dar infractiunea de inselaciune", se arata in proiectul privind punerea in acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal.

Potrivit proiectului, aceasta modalitate de incriminare are ca scop sa evite dubla incriminare, deoarece in actuala reglementare simpla afirmatie ca o persoana are influenta asupra unui functionar, desi aceasta afirmatie este nereala, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, dar si pe cele ale infractiunii de trafic de influenta.

Comisia speciala pentru Legile Justitiei, condusa de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache, a publicat proiectele de modificare a codurilor penale, care vor intra in dezbatere. Dupa ce a modificate legile privind organizarea judiciara, organizarea CSM si statutul magistratilor, Comisia urmeaza sa aduca modificari codurilor penale si sa implementeze in legislatia romaneasca directiva europeana privind prezumtia de nevinovatie.

Proiect: Denuntatorul are imunitate daca denunta in 6 luni de la fapta

Una dintre modificarile ce ar urma sa fie aduse codurilor penale, de catre comisia condusa de Florin Iordache, prevede ca denuntatorul poate beneficia de "imunitate", adica scutirea sau reducerea pedepsei, doar in cazul in care face denuntul in sase luni de la comiterea faptei.

"Propunerea de modificare a art. 290 alin. (3) se impune deoarece este necesar ca imunitatea absoluta a „denuntatorului” sa fie cenzurata de lege. Astfel, cel care ofera mita sau cumpara influenta nu mai are la „dispozitie” decat 6 luni de a denunta fapta si astfel sa aiba posibilitatea de a scapa de pedeapsa chiar daca a savarsit fapta prevazuta de legea penala. Aceasta deoarece in ultimii ani se constata o foarte mare dezavuare publica in privinta modalitatii in care se procedeaza cu persoanele care au comis infractiuni grave (de exemplu, dare de mita) si care raman nepedepsite, dar si cu sumele de bani pe care acestea le-au dobandit in mod abuziv din comiterea unor fapte grave. Astfel, se impune instituirea unor norme punitive impotriva persoanelor care au savarsit fapte
de coruptie, in vederea recuperarii prejudiciilor si tragerea la raspundere a celor implicati in acest tip de fapte. Denuntarea unor infractiuni de mita se face de faptuitorul care regreta fapta
comisa intr-un anumit termen de la comiterea faptei (de exemplu, in termenul propus de 6 luni) iar nu atunci cand acesta este cercetat pentru alte fapte grave de organele de cercetare penala, seriozitatea si realitatea unor denunturi fiind in aceste conditii extrem de discutabila", se arata in proiectul de modificare a Codurilor Penale.

"Mai mult, din ce in ce mai multi denuntatori se razgandesc pe parcursul derularii procesului penal al persoanei denuntate, iar aceste schimbari de depozitie au fost facute publice, provocand indignare publica in legatura cu acele dosare penale in care s-au dispus si masuri preventive. De aceea, prezenta propunere are ca scop pe de o parte ca faptuitorul sa fie exonerat de raspundere doar daca denunta fapta sa de coruptie in primele 6 luni de la comitere, iar daca o denunta dupa acest termen sa nu mai beneficieze de exonerarea de raspundere penala", arata sursa citata.

Totodata, se vorbeste despre existenta unui "stoc" de dosare, ce "reprezinta amenintari si forme de santajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavand probe din care sa rezulte savarsire a unor fapte penale, dar in care procurorii refuza sa dea solutii de clasare de teama de a nu fi acuzati de favorizarea faptuitorului".

Modificarea legislativa face referire la denuntatorul de serviciu, si anume, acea persoana care face denunturi in mai multe cauze penale.

"De asemenea, prin aceste modificari se intentioneaza reducerea elanului denuntatorilor ”de serviciu”, in scopuri ilicite si prevenirea unor cercetari abuzive, pe baza unui probatoriu precar.
Prin modificarea art. 155 de la pct. 19 se urmareste stabilirea unor criterii concrete privind termenul special al prescriptiei si anume obligativitatea comunicarii actelor de procedura, comunicare in raport de care se calculeaza termenul de prescriptie. Se impune revenirea la forma initiala a textului de cod penal, dat fiind faptul ca actuala reglementare a reprezentat, in ceea ce priveste protectia drepturilor si libertatilor fundamentale, un regres si o forma de vatamare a acestora si a condus la situatii greu de imaginat: persoane fata de care operase prescriptia in vechea reglementare s-au vazut nevoite sa raspunda penal pentru infractiuni in legatura cu care potrivit vechii reglementari intervenise prescriptia penala, insa, data fiind decizia CCR nr. 265/2014 prin care s-a stabilit aplicarea in bloc a unuia sau altuia dintre coduri, s-a apreciat, impotriva oricarui principiu de drept, ca norma mai favorabila ar fi cea in care raspunderea nu este prescrisa, pentru ca unele fapte erau reglementate mai usor in noua reglementar".

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2020 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1520 (s) | 22 queries | Mysql time :0.015032 (s)