Senatul a adoptat marti, in calitate de for decizional, proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistratilor, printre cele mai importante prevederi fiind cele legate de raspunderea magistratilor. Opozitia a incercat scoaterea de pe ordinea de zi a Senatului a proiectului de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistratilor, liderul PMP, Traian Basescu, propunand chiar scoaterea proiectelor care vizeaza legile Justitiei din ordinea de zi a acestei sesiuni.
Proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statului magistratilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi, 80 de voturi pentru, in conditiile in care Opozitia parasise sala de plen.

Mai multe amendamente respinse in Camera Deputatilor au fost adoptate la Senat.

Din Camera Deputatilor, proiectul a plecat spre plenul Senatului cu urmatoarele prevederi:

„Raspunderea statului nu inlatura raspunderea civila penala sau disciplinara a judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta.

Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de cel mult 6 luni de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

Raspunderea statului nu inlatura raspunderea civila penala sau disciplinara a judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta.

Nu este indreptatita in repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se va indrepta cu actiune impotriva ministerului Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile survine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.

In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in activitatea prevazuta de alin 4), ministerul Finantelor publice va sesiza Inspectia judiciara in vederea constatarii existentei relei credinte sau gravei neglijente a judecatorului sau procurorului care a savarsit eroarea judiciara, potrivit procedurii prevazute de dispozitiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

Dupa ramanerea definita a raportului Inspectiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinta ori grava neglijenta a judecatorului sau procurorului, statul exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau a procurorului.

Competenta de solutionare a actiunii in regres revine in prima instanta Curtii de Apel Bucuresti, Sectia civila. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile la Curtea de Apel Bucuresti sau la Parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de catre o Curte de Apel invecinata, la alegerea reclamantului.

Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Sectia corespunzatoare a ICCJ.

CSM poate stabili conditii, termene si proceduri pentru asigurarea de raspundere profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate sa intarzie, diminueze sau sa inlature raspunderea juridica determinata de reaua credinta sau grava neglijenta”.

Senatorul liberal Mario Oprea a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a sedintei Senatului a primelor doua puncte, respectiv modificarea legilor 303 si 304, invocand o prevedere a Regulamentului Senatului potrivit careia raportul comisiei de specialitate se difuzeaza si se transmite senatorilor cu trei zile lucratoare inainte de dezbatere. El a precizat ca senatorii au primit raportul in cursul zilei de marti, la ora 10.25.

La randul sau, senatorul PMP Traian Basescu a propus scoaterea de pe ordinea de zi in aceasta sesiune a tuturor legilor care vizeaza justitia.

”Parte din modificarile facute acestor legi sunt bune. Sunt legi care functioneaza de 13 ani si s-au putut constata zone in care se impun anumite ajustari. Pe de alta parte, datorita vitezei cu care s-a lucrat, s-au facut si erori formidabile. (...) Pe fondul discutiilor din societate cred ca cel mai bine pentru Parlament ar fi sa lase perioada de vacanta ca o perioada de dezbatere pentru forma la care s-a ajuns pe aceste legi, sa se poata transmite mesajul corect, sa se poata recepta de la societate ingrijorarile si sa scoatem niste legi pe care si societatea si politicienii sa le aprobe”, a adaugat Basescu.

El a precizat ca, in cazul in care se mentin pe ordinea de zi Legile Justitiei, PMP se retrage de la lucrarile plenului.

Senatorul USR Vlad Alexandrescu a cerut retrimiterea proiectului la comisie pentru redactarea unui raport suplimentar.

La ora transmiterii acestei stiri, senatorii au inceput dezbaterea proiectului de modificare a legii 303/2004.

Comisia pentru legile Justitiei a reglementat, luni, capitolul din proiectul care modifica Legea 303/2004 privind Statutul magistratilor referitoare la raspunderea magistratilor, noile amendamente fiind incluse in Raportul transmis plenului Senatului, care este Camera decizionala.

Noile amendamente adoptate la propunerea PSD si ALDE contin urmatoarele prevederi:

„Raspunderea statului nu inlatura raspunderea civila penala sau disciplinara a judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta.

Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de cel mult 6 luni de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

Raspunderea statului nu inlatura raspunderea civila penala sau disciplinara a judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta.

Nu este indreptatita in repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se va indrepta cu actiune impotriva ministerului Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile survine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.

In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in activitatea prevazuta de alin 4), ministerul Finantelor publice va sesiza Inspectia judiciara in vederea constatarii existentei relei credinte sau gravei neglijente a judecatorului sau procurorului care a savarsit eroarea judiciara, potrivit procedurii prevazute de dispozitiile Legii nr. 317/2004 privind CSM.

Dupa ramanerea definita a raportului Inspectiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinta ori grava neglijenta a judecatorului sau procurorului, statul exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau a procurorului.

Competenta de solutionare a actiunii in regres revine in prima instanta Curtii de Apel Bucuresti, Sectia civila. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile la Curtea de Apel Bucuresti sau la Parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de catre o Curte de Apel invecinata, la alegerea reclamantului.

Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. 9) se poate exercita calea de atac a recursului la Sectia corespunzatoare a ICCJ.

CSM poate stabili conditii, termene si proceduri pentru asigurarea de raspundere profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate sa intarzie, diminueze sau sa inlature raspunderea juridica determinata de reaua credinta sau grava neglijenta”.