Au aparut primele informatii din raportul partial adoptat de Comisia parlamentara de ancheta pentru alegerile din 2009. Concluzia Comisiei este ca alegerile prezidentiale din 2009 au fost fruadate, informeaza stiripesurse.ro.

Parlamentul Romaniei

Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential

Sinteza Raportului partial

Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential a fost infiintata prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 39 / 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 355 din 12 mai 2017, primind un mandat de 60 de zile.Pe 28 iunie 2017 a fost adoptata Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 44/2017, pentru modificarea si completarea Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential publicata, in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 504 din 30 iunie 2017, prin care s-a prelungit termenul de depunere a raportului cu 60 de zile.

Obiectivele Comisiei:

a) verificarea dispozitiilor legale cu privire la organizarea si desfasurarea alegerilor prezidentiale din anul 2009;

b) determinarea implicarii unor institutii si/sau persoane, altele decat cele prevazute de lege, in organizarea si desfasurarea procesului electoral sau in decizii politice ce excedeaza atributiilor stabilite prin lege pentru aceste institutii, in cadrul procesului electoral;

c) verificarea posibilei existente a unor mecanisme paralele de influentare si/sau de viciere a rezultatului votului, precum si determinarea institutiilor si/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora;

d) determinarea practica a capacitatii de procesare in timp real a solicitantilor care au votat in unele sectii de vot, in special din afara granitelor;

e) verificarea legalitatii achizitionarii aplicatiilor si/sau serviciilor informatice utilizate de catre Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votarii la alegerile prezidentiale din anul 2009, precum si verificarea modalitatii prin care s-a asigurat transparenta si cunoasterea de catre reprezentantii partidelor politice a acestor aplicatii;

f) verificarea corectitudinii centralizarii rezultatelor votarii;

g) verificarea modului in care Serviciul de Telecomunicatii Speciale a asigurat serviciile de telefonie speciala - voce si transmitere de date -, precum si posibile interferente nelegitime in procesul electoral;

h) verificarea modului in care au fost solutionate de catre institutiile statului plangerile/sesizarile ori au fost valorificate informatiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri si alte foloase, in scopul determinarii alegatorilor sa voteze ori sa nu voteze un anumit candidat;

i) verificarea modului in care au fost stabiliti presedintii si loctiitorii acestora pentru sectiile de vot din strainatate, precum si modul in care au fost constituite birourile sectiilor de vot din strainatate;

j) verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorala Permanenta, de la Biroul Electoral Central, in vederea arhivarii electronice de catre furnizorul de servicii de arhivare electronica, selectat atat pentru sectiile de vot din tara, cat si pentru cele din strainatate;

k) verificarea modului in care au fost desemnati presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare si loctiitorii acestora si daca aceste persoane au indeplinit conditiile prevazute de lege;

l) verificarea modului in care au fost constituite birourile electorale pentru sectiile de votare din tara si strainatate;

m) verificarea modului in care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit catre birourile electorale ale sectiilor de vot din strainatate buletinele de vot, stampilele de control, precum si cele cu mentiunea „votat", a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numarul de buletine de vot, transmise catre fiecare sectie de vot din strainatate, precum si algoritmul pe baza caruia s-a decis ce numar de buletine de vot sa fie transmis fiecarei sectii de vot din strainatate;

n) verificarea modului in care si-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost inscrise in lista electorala permanenta, in special la sectiile de vot din strainatate, determinarea practica a capacitatii de procesare a solicitarilor de vot in unele sectii de vot din strainatate, precum si a celor care si-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale;

o) verificarea modului in care au fost securizate rezultatele votarii in circumscriptiile din strainatate, precum si a modului in care au fost transmise informatiile catre Biroul Electoral Central.

Deficiente constatate in procesul electoral:

• inscrierea alegatorilor care si-au exercitat dreptul de vot si pentru alegerea Presedintelui Romaniei si pentru Referendumul national pe un singur tabel electoral;

• nerespectarea procedurii de inmanare a buletinelor de vot pentru alegerea Presedintelui Romaniei si pentru Referendumul national de catre membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare;

• disparitia unor buletine de vot;

• amplasarea unor cabine de vot in afara localului sectiei de votare;

• tolerarea comercializarii de bauturi alcoolice in aria de protectie a sectiei de votare;

• nesolutionarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile;

• incercarea de influentare a procesului de votare de catre:

- primari, viceprimari;

- unii reprezentanti ai partidelor politice, membri in birourile sectiilor de votare;

- persoane avand calitatea de observatori electorali care si-au manifestat partizanatul politic;

- persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie.

• prezenta in preajma sau in interiorul cabinelor de votare a unui numar mai mare de persoane decat numarul permis (s-au semnalat situatii in care alegatorul a intrat insotit in cabina de vot, fara a fi in imposibilitatea de a-si exercita dreptul de vot);

• dosare incomplete cu materialele utilizate in sectiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau din contra continand ambele exemplare ale listelor atat cele utilizate pentru semnatura alegatorului cat si cele utilizate spre consultare);

• altercatii si injurii intre oficialii electorali pe parcursul desfasurarii procesului votarii;

• suspiciuni de vot multiplu;

• suspiciuni de turism electoral;

• tentative de fotografiere cu telefonul mobil a buletinului de vot in interiorul cabinei de votare;

• nu s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant;

• stationarea in sectiile de votare a unor persoane care nu aveau acest drept;

• au existat nelamuriri cu privire la procedura de deplasare a urnei speciale si a actelor doveditoare.

• au existat sesizari cu privire la apartenenta politica a unora dintre observatorii organizatiilor non-guvernamentale si a reprezentantilor interni ai mass-media, precum si a numarului mare de persoane pentru care se solicita acreditari de catre unele organizatii non-guvernamentale si organizatii mass-media;

• reprezentantii partidelor politice au transmis catre presa, in ziua votarii, informatii eronate din sectiile de votare, fara a fi confirmate de presedintele BEJ sau de purtatorul de cuvant al BEJ;

• potrivit datelor comunicate de catre Ministerul Administratiei si Internelor, pe perioada celor doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale au fost semnalate si inregistrate un numar de 4516 incidente (pe perioada primului tur de scrutin au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% in mediul rural iar 47,9% in mediul urban. In timpul campaniei electorale si in ziua premergatoare celui de-al doilea tur de scrutin au fost semnalate un numar de 905 incidente, din care 50% in mediul rural si 50% in mediul urban. La acestea s-au adaugat 953 de incidente semnalate in data de 6 decembrie 2009).

• in perioada campaniei electorale si pe timpul organizarii si desfasurarii alegerilor s-au aplicat 4927 de sanctiuni contraventionale cu o valoare totala a amenzilor de 1.303.273 lei. Dintre acestea la turul I au fost aplicate 677 de sanctiuni in valoare de 457.923 lei iar la turul II un numar de 4250 in valoare de 845.350 lei.

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A LEGISLATIEI IN VIGOARE

1. Elaborarea unei Legi speciale pentru comisiile parlamentare de ancheta

Ca urmare a sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la reglementarea activitatii Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential, aceasta a emis 3 decizii de constitutionalitate a reglementarilor, Decizia nr. 428/2017, Decizia nr. 430/2017 si Decizia nr. 411/2017.Prin aceste decizii, Curtea, determinand ratiunea normativa a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea functiei de control a Parlamentului, stabilind, in jurisprudenta sa expressis verbis ca, pentru ca un control parlamentar sa fie autentic, el trebuie sa fie deplin, adica Parlamentul tarii trebuie sa dispuna de posibilitatea de a lua orice masuri pentru a da consistenta acestei plenitudini, statand cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de ancheta:

- Instituirea unei comisii de ancheta reprezinta o aplicare a dispozitiilor art.69 alin.(l) din Constitutie, respectiv a principiului potrivit caruia parlamentarii sunt in serviciul poporului. (DCCR 411 2017 Pct. 29, DCCR 428 2017 Pct. 21, DCCR 430 2017 Pct. 29);

- Determinarea continutului si a limitelor conceptului de ancheta parlamentara se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constitutiei; (DCCR 411 2017 Pct. 28, DCCR 428 2017 pct. 20, DCCR 430 2017 Pct. 28);

- Nicio reglementare infraconstitutionala nu poate stirbi caracterul efectiv al textului constitutional referitor la controlul parlamentar realizat prin anchete parlamentare. (DCCR 428 2017 pct. 19, DCCR 430 2017 Pct. 27);

- Legea si regulamentele parlamentare trebuie sa reglementeze in mod expres si sa instituie proceduri, instrumente si mijloace suficiente, care sa dea substanta prevederii constitutionale.( DCCR 430 2017 Pct. 27.).

- Ca o noutate, CCR dezvolta si accentueaza in mod deosebit o noua dimensiune a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie, in sensul atasarii continutului sau normativ a principiului colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului.

De asemenea, intrucat normele regulamentare reprezinta instrumentele juridice care permit desfasurarea activitatilor parlamentare in scopul indeplinirii atributiilor constitutionale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate si aplicate cu buna-credinta si in spiritul loialitatii fata de Legea fundamentala (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr.209 din 7 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.188 din 22 martie 2012, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 17 aprilie 2015, par.38, sau Decizia nr.293 din 11 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.425 din 6 iunie 2016, par.39), asadar, tot ca o dezvoltare jurisprudentiala a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie.

In aceste conditii, Curtea constata ca institutia controlului parlamentar nu trebuie izolata de principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si de cel al loialitatii fata de Constitutie, ci coroborata si corelata cu acestea. Este evident asadar ca reprezentantii institutiilor trebuie sa colaboreze in realizarea anchetelor parlamentare, in aceasta formula concretizandu-se si principiul echilibrului intre puterile statului.

De asemenea, Curtea mai retine ca, la randul sau, daca o hotarare parlamentara privind constituirea unei comisii de ancheta depaseste limitele constitutionale antereferite, ea poate fi supusa, in mod individual si punctual, controlului de constitutionalitate in temeiul art.146 lit.l) din Constitutie coroborat cu art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992.(DCCR 430 2017 Pct. 35.).

Un alt aspect relevant pentru desfasurarea activitatii Comisiei parlamentare de ancheta este cel al persoanelor chemate sa participe la lucrarile comisiei:

- persoanele citate trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta, in baza faptului ca activitatea institutiilor/ autoritatilor din care fac parte se afla sub control parlamentar;

- persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/institutii publice ce nu se afla sub control parlamentar, au obligatia, in baza principiului colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare;

- alte persoane, care, spre exemplu, pot sa nu aiba nicio tangenta cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor. Avand in vedere aceste considerente, este necesara punerea in acord a legislatiei cu Deciziile Curtii Constitutionale.

Subliniem ca lipsa unei legi speciale pentru functionarea Comisiilor de ancheta ingreuneaza desfasurarea activitatii comisiilor de ancheta, acestea avand nevoie de parghii care sa ii permita accesul la informatiile pe baza carora membri sa poata lua concluziile in conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de ancheta trebuie sa li se acorde, prin lege, puteri reale de constrangere: prin aplicarea de sanctiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor sa se prezinte la audieri, pentru a da probe si a fi obligati sa depuna juramant. In primul rand, se impune ca aceste comisii sa fie imputernicite sa solicite orice document pe care il doresc (necesar atingerii obiectivelor sale).

In plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot ramane fara consecinte. Propunem sanctionarea tuturor celor ce refuza colaborarea sau nu se prezinta in fata unei comisii de ancheta parlamentare cu pierderea functiei si interzicerea ocuparii unei functii publice timp de 3 ani.

Propunerile de reforme ale comisiilor de ancheta trebuie sa constituie baza imbunatatirii legislatiei in domeniile respective.

2. Modificarea legislatiei electorale

- Consideram ca depunerea contestatiilor impotriva actelor Birourilor Electorale si judecarea acestora de catre instantele competente trebuie sa se faca in termene, care sa permita solutionarea inainte de incetarea activitatii Birourilor Electorale;

- Adaugarea in Registrul electoral a unei rubrici cu exprimarea intentiei de vot a alegatorilor (sistem informatic national de inregistrare si actualizare a datelor de identificare ale cetatenilor romani cu drept de vot si a informatiilor privind arondarea acestora la sectiile de votare, administrat de Autoritatea Electorala Permanenta) pentru estimarea corecta a sectiilor de votare.

- Inscrierea in Registrul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, cu 6 luni inainte de alegeri, intr-o rubrica speciala, altceva decat cele referitoare la votul prin corespondenta, a cetatenilor din diaspora care doresc sa-si exercite drepturile constitutionale de vot (exprimarea intentiei de vot);

- Listele din Registrul special se actualizeaza anual pana la data de 1 martie, atat in tara cat si in strainatate;

- Imbunatatirea parametrilor softului de date utilizat de catre Biroul Electoral Central in cadrul desfasurarii procesului electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei atat la nivel national cat si in diaspora, astfel incat acesta sa elimine posibilitatea exercitarii votului multiplu, printr-un program de scanare a oricarui document necesar in exercitarea dreptului la vot, in toate sectiile de votare din tara si strainatate;

- Eliminarea posibilitatii de votare cu titluri de calatorie; in sectiile din strainatate;

- Program de centralizare electronica a procesului de votare care sa cuprinda pe langa numele persoanei care voteaza/CNP/ si ora la care a votat;

- Elaborarea unui soft care sa permita interactionarea in timp real intre Sectiile de votare din tara si strainatate cu privire la scanarea proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votarii, transmise catre Biroul Electoral Central;

- Pentru prevenirea savarsirii infractiunilor prevazute de Legea electorala si inlaturarea suspiciunilor de fraudare a rezultatelor votarii este necesara asigurarea unei transparente totale prin monitorizare audio-video a Sectiilor de votare in tara si strainatate, atat in etapa desfasurarii votarii, cat si in etapa numararii buletinelor de vot si intocmirii/semnarii proceselor verbale;

- Posibilitatea verificarii situatiilor in care pe listele electorale apar mai mult de 10 persoane cu domiciliul la aceeasi adresa;

- Reducerea termenului de solutionare a contestatiilor de catre Autoritatea Electorala Permanenta in cazul verificari listelor electorale utilizate in cadrul sectiilor de votare, in vederea descoperirii cazurilor in care o persoana a votat fara a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori in aceeasi zi de referinta, termenul actual fiind de 6 luni de la primirea contestatiilor. (termenul sa fie inscris pana la validarea alegerilor de CCR);

- Renuntarea la telefoanele mobile si la terminalele puse la dispozitie de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale in procesul electoral;

- Arhivarea electronica a proceselor-verbale si a buletinelor de vot pe o perioada de 50 ani;

- Presedintii sectiilor de votare si loctiitorii acestora sa nu fi facut parte din nici un partid politic in ultimii 2 ani;

CONSTATARILE ANCHETEI

1. Implicarea Institutiei Prezidentiale si a Guvernului in favorizarea fraudarii alegerilor

Rolul ministrului Administratiei si Internelor in pregatirea si organizarea alegerilor precum si respectarea legilor in desfasurarea procesului electoral este decisiv.

Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local si conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Rolul prefectului in procesul electoral este foarte important, tinand cont deatributiile acestuia stabilite prin lege (ex. Stabilirea presedintilor sectiilor de votare).

Institutia prezidentiala reprezentata de Traian Basescu (fost presedinte al PD) a revocat la propunerea premierului Emil Boc (care detinea si functia de presedinte PD) pe domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor iar guvernul condus de Emil Boc a inlocuit in aceiasi zi 20 de prefecti cu persoane propuse de Vasile Blaga lider important al PD.

Descrierea faptelor

1. Premierul Emil Boc propune in data de 01.10.2009 revocarea din functie a domnului Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor, pentru niste declaratii privind posibilitatea unor actiuni de vot multiplu prin punerea la dispozitie a reprezentantilor P.D. a unor autocare pentru "turism electoral", iar presedintele Traian Basescu emite decretul nr. 1357 publicat in MOF nr. 647/01.10.2009 privind revocarea acestuia. Motivul invocat este un pretext deoarece in anul 2004, dupa alegerile prezidentiale, chiar presedintele Traian Basescu a facut afirmatii mai grave, sustinand ca alegerile au fost fraudate.

2. In aceeasi data, 01.10.2009, presedintele Traian Basescu emite decretul nr.1358, publicat in acelasi MOF nr.647/01.10.2009, privind desemnarea domnului Vasile Blaga ministrul dezvoltarii regionale si locuintei sa indeplineasca interimar functia de viceprim-ministru ministrul administratiei si internelor. Acest decret este emis cu incalcarea legii deoarece in momentul emiterii de catre presedinte, decretul de revocare a lui Dan Nica nu fusese publicat, deci nu exista. (art.100 alin. (1) din Constitutie). Acest fapt tine de natura evidentei deoarece atat decretul nr.1357 cat si decretul nr. 1358 sunt publicate in acelasi MOF nr.647/01.10.2009.

3. In aceeasi data 01.10.2009, premierul Emil Boc propune constatarea vacantei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale ministrilor PSD ca urmare a demisiilor acestora si desemnarea unor ministri PD ca ministri interimari.

4. In aceeasi data 01.10.2009, presedintele Traian Basescu emite decretul nr.1360 publicat in MOF nr.649/01.10.2009 privind constatarea vacantei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale ministrilor PSD ca urmare a demisiilor acestora.

5. In aceeasi data 01.10.2009, presedintele Traian Basescu emite decretele nr. 1361-1368 publicate in acelasi MOF nr.649/01.10.2009 privind numirea in functie a ministrilor interimari. Aceste decrete sunt emise cu incalcarea legii, deoarece in momentul emiterii de catre presedinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacantei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale ministrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constitutie). Acest fapt tine de natura evidentei deoarece atat decretul nr. 1360 cat si decretele nr. 1361-1368 sunt publicate in acelasi MOF nr.649/01.10.2009

6. In aceeasi data 01.10.2009, ministrii interimari depun juramantul in fata presedintelui Traian Basescu.

7. In aceeasi data 01.10.2009, premierul Emil Boc convoaca sedinta de guvern care are loc incepand cu ora 19.00 (imediat dupa apusul soarelui, "noaptea ca hotii" !).

8. In aceeasi data 01.10.2009, guvernul adopta mai multe Hotarari de guvern publicate in MOF nr.650/01.10.2009 privind incetarea exercitarii functiei de prefect, a tuturor prefectilor care nu erau agreati de catre conducerea PD. (HG nr. 1096, 1098, 1101, 1103, 1106, 1109, 1111, 1114, 1117, 1119, 1122, 1125, 1128, 1131, 1133, 1136, 1138, 1140, 1142, 1145)

9. In aceeasi data 01.10.2009, guvernul adopta mai multe Hotarari de guvern publicate in MOF nr.651/01.10.2009 privind exercitarea functiei de prefect de catre persoane recomandate decatre PD (HG nr. 1097, 1100, 1102, 1105, 1108, 1110, 1113, 1116, 1118, 1121, 1124, 1127, 1130, 1132, 1135, 1137, 1139, 1141, 1144, 1146). Aceste Hotarari de guvern sunt adoptate cu incalcarea legii, deoarece in momentul adoptarii de catre guvern, Hotararile de incetare a exercitarii functiei de prefect enumerate la punctul 8 nu fusesera publicate, deci nu existau (art.108 alin.4 din Constitutie). Acest fapt tine de natura evidentei deoarece atat Hotararile de incetare a functiei de prefect cat si cele de exercitare a functiei de prefect fiind adoptate in cadrul aceleiasi sedinte de guvern, numerele lor fiind alternative.

10. In aceeasi data 01.10.2009 hotararile de guvern pentru exercitarea functiei de prefect care aveau nevoie de avizul ANFP au fost date fara acest aviz, documentul fiind eliberat a doua zi, in data de 02.10.2009.

Concluzii

1. Comisia a constatat actiuni concrete ale institutiei prezidentiale reprezentate de Traian Basescu si ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudarii alegerilor in avantajul candidatului Traian Basescu.

2. Aceste actiuni ale celor doua institutii au fost perfect sincronizate dovedind astfel ca faceau parte dintr-un plan amplu si bine pus la punct, actiunile fiind premeditate.

3. In realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidentiale, reprezentantii celor doua institutii au actionat in forta, cu rea credinta, in total dispret fata de lege.

Pe cale de consecinta, tinand cont de faptul ca:

- diferenta dintre cei doi candidati a fost doar de 70.321 care reprezinta aprox.0,68 % din voturile valabil exprimate

- actiunile de natura a determina fraudarea alegerilor fiind in favoarea candidatului Traian Basescu

Concluzionam ca amploarea actiunilor a fost de natura de a schimba rezultatul alegerilor.

Posibile infractiuni

1. Constituirea unui grup infractional organizat (prevazuta in VCP la Art. 323, Asocierea pentru savarsirea de infractiuni si in NCP la Art. 367, Constituirea unui grup infractional organizat) in vederea comiterii de infractiuni electorale.

Astfel, Presedintele Romaniei - Traian Basescu- , impreuna cu primul ministru al Guvernului - Emil Boc - si cu ceilalti membri ai Guvernului Romaniei - Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Catalin Marian Predoiu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta - , s-au asociat in vederea comiterii de infractiuni care sa aiba drept consecinta favorizarea comiterii de infractiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Basescu.

2. Falsul intelectual (infractiune prevazuta in VCP la Art. 289 si in NCP la Art. 321)

Cu prilejul emiterii de catre presedintelui Romaniei a decretului nr.1358/2009, acesta a inserat date nereale:

- Afirmatia ca domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor ar fi fost demis este falsa si contrazisa chiar de decretul nr.1357.

- Afirmatia ca domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor ar fi fost demis este falsa deoarece in momentul emiterii decretului nr.1358, decretul nr. 1357 nu exista nefiind publicat. (vezi punctul 2).

3. Uzul de fals (infractiune prevazuta in VCP la Art. 291 si in NCP la Art. 323)

4. Abuzul in serviciu (infractiune prevazuta in VCP la Art. 248: Abuzul in serviciu contra intereselor publice si in NCP la Art. 297: Abuzul in serviciu), cu prilejul adoptarii de catre Guvern a HG nr. 1097, 1100, 1102, 1105, 1108, 1110, 1113, 1116, 1118, 1121, 1124, 1127, 1130, 1132, 1135, 1137, 1139, 1141, 1144, 1146 publicate in MOF nr.651/01.10.2009 cu incalcarea prevederilor art.108 alin .4 din Constitutie si a procedurii adoptarii acestora.

Conform considerentelor DCCR 428/2017:

- "scopul comisiei de ancheta este acela de a lamuri, de a clarifica imprejurarile si cauzele in care s-au produs evenimente sau au avut loc actiuni cu efecte negative, precum si stabilirea concluziilor, raspunderilor si masurilor ce se impun. Este, prin urmare, de forta evidentei faptul ca aceste comisii ancheteaza/verifica fapte sau imprejurari, si nu persoane."

- "Comisia nu are competenta de a da un verdict prin care se constata vinovatia unei persoane, ci doar constata o stare de fapt si fac propuneri/recomandari in raportul pe care il intocmeste comisia de ancheta cu privire la situatia de fapt anchetata, indicandu-se, astfel, concluziile la care a ajuns pe baza actelor si documentelor pe care le-a consultat si a audierilor efectuate."

Fata de aceste considerente, comisia urmeaza sa trimita raportul partial institutiilor competente pentru ca acestea sa actioneze potrivit competentelor legale astfel:

1. Numai Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate decide daca incepe sau nu urmarirea penala impotriva lui Traian Basescu.

2. Deoarece faptele susmentionate sunt savarsite de fostii membri ai Guvernului in exercitiul functiei lor, sunt aplicabile prevederile tezei intai a alin.(2) al art.109 din Constitutie si al DCCR 270 /2008, astfel ca:

- Ramane la latitudinea Presedintelui Romaniei daca cere urmarirea penala a fostilor membri ai guvernului care nu au in prezent calitatea de parlamentar: Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta.

- Ramane la latitudinea Camerei Deputatilor daca cere urmarirea penala a domnului Catalin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care in prezent are calitatea de deputat.

2. Implicarea SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor

Aflarea adevarului in privinta acuzatiei publice de implicare a SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor, ca urmare a prezentei conducatorilor acestor institutii in locuinta domnului Gabriel Oprea in seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de ancheta a fost blocata, prin:

- refuzul persoanelor audiate care nu au raspuns la toate intrebarile comisiei motivand ca "exista o ancheta in desfasurare".

- refuzul persoanelor care au transmis in scris ca nu pot da curs solicitarilor comisiei motivand ca "exista o ancheta in desfasurare".

- refuzul doamnei Doamna Laura Codruta Kovesi, Procuror Sef al Directiei Nationale Anticoruptie Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de a raspunde la intrebarea daca a fost prezenta in noaptea de 5-6 decembrie 2009 in casa domnului Gabriel Oprea.

- refuzul domnului Augustin Lazar - Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de raspunde afirmativ solicitarii Comisiei parlamentare de ancheta de a transmite o copie dupa dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat intre timp. Dosarul contine toate informatiile necesare in vederea stabilirii adevarului cu privire la aspecte ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential.

Refuzul domnului Procurorul General Augustin Lazar este abuziv deoarece incalca:

- principiul cooperarii loiale dintre institutii;

- principiul loialitatii fata de Constitutie ;

- Art. 1 alin.(5) din Constitutie: "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie."

- Art. 61 alin.(1) din Constitutie: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii"

- Art. 54 alin.(2) din Constitutie:"Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege"

- Art. 131 alin.(1) din Constitutie: "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor."

- DCCR 411 /2017

- DCCR 428/2017

- DCCR 430/2017

Precizam ca:

- Informatiile dintr-un dosar clasat sunt publice, neexistand nicio prevedere legala care sa-l impiedice pe domnul Procurorul General sa le puna la dispozitia unei comisii parlamentare de ancheta.

- Conform legii 544/2001 procurorul General Augustin Lazar este obligat sa asigure accesul "oricarei persoane" la informatiile publice din dosarul nr. 213/P/2017, dosar clasat.

- Dosarul nr. 213/P/2017 clasat nu contine informatii care in conformitate cu alin.(1) al art.12 din legea 544/2001 sunt exceptate de la obligatia de a fi puse la dispozitia "oricarui cetatean".

Pe cale de consecinta,

1. Comisia de ancheta nu a putut clarifica toate aspectele, activitatea fiind blocata de catre persoanele susmentionate

2. Comisia de ancheta va adopta raportul partial pe care il va prezenta Birourilor Permanente Reunite pentru a fi supus spre dezbatere plenului reunit al celor doua camere pentru ca acesta sa adopte ohotarare care va reflecta continutul raportului partial.

3. Comisia de ancheta va pune Raportul partial precum si documentele care au stat la baza intocmirii acestuia, la dispozitia Institutiei Prezidentiale, Guvernului Romaniei, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca aceste institutii sa poata adopta masurile necesare, potrivit competentelor ce le revin.