Cand vine vorba despre raceala si gripa, exista multe mituri si remedii populare. Printre acestea, se numara si cunoscuta zicala „hraneste raceala si infometeaza febra”. Dar cat adevar este in spatele acestui concept?

Un profesor universitar de la Yale, autor al unui studiu recent publicat in revista medicala „Cell”, a vrut sa raspunda la aceasta intrebare. A vrut sa afle daca abilitatea sistemului imunitar de a combate infectiile este influentata in vreun fel de mancare in timpul unei raceli sau a unei gripe si, in acest scop, el si echipa sa de cercetatori au vrut sa testeze acest mit, nu numai in cazul racelilor si al gripei, ci si a altor infectii.

 

Cum influenteaza mancatul toxiinfectia alimentara?
Prima oara cercetatorii au explorat efectele mancatului pe soarecii bolnavi de toxiinfectie alimentara sau infectati cu o bacterie cunoscuta sub numele de Listeria monocytogenes. Dupa cum era de asteptat, soarecii s-au oprit din mancat in mod natural la primele simptome de toxiinfectie alimentara. Si a functionat: au supravietuit. Insa cei care totusi au mancat au murit. Cercetatorii au descoperit ca glucoza a fost factorul care le-a decis soarta. Se pare ca glucoza a fost cea care a determinat in timpul infectiei daca animalele vor trai sau vor muri.

Acum, in cazul gripei
Apoi, cercetatorii au analizat efectele mancatului la animalele infectate cu virusul gripal (H1N1). De data aceasta rezultatele au fost diferite. Animalele care au fost hranite fortat cu glucoza au supravietuit, iar cele care nu au mancat au murit. In cazul gripei, animalele care au mancat au supravietuit.

Este greu de imaginat ca ceva atat de simplu precum decizia de a manca sau a tine post in timpul unei infectii poate fi o chestiune de viata sau de moarte, insa studiul arata ca exact asa stau lucrurile.

De ce a facut mancarea o asemenea diferenta?
Cand cercetatorii au analizat creierele soarecilor care au murit in urma infectiilor, au descoperit ca bacteriile si virusii au afectat in mod diferit creierul acestora. Ei cred ca, in functie de tipul de infectie, corpul poate avea nevoi diferite (fie de mancare, fie de abstinenta de la mancare).

 

Asa cum explica autorul studiului, Ruslan Medzhitov: “Studiul a manipulat abilitatea soarecilor de a tolera si supravietui infectiei fara a interveni in vreun fel asupra patogenilor.” Cu alte cuvinte, animalele nu au primit antibiotice, medicamente antivirale sau alte substante care sa opreasca infectiile. Singurul factor care a contat a fost daca animalele au mancat sau nu in timpul infectiei.

Desi cercetarile despre mancatul in timpul infectiilor sunt inca la inceputuri si nu s-au facut teste pe oameni, subiectul merita luat in considerare. Inca nu se stie in ce fel mancatul sau abtinerea de la mancare pot afecta o raceala comuna, insa cand vine vorba despre gripa (sau cel putin aceasta tulpina) acum stim ca mitul legat de gripa este FALS.

Sa nu uitam ca una dintre caracteristicile gripei este febra. Daca luam studiul pe animale drept reper, ar trebui sa ne schimbam parerea in legatura cu „infometarea febrei”, daca febra este cauzata de un virus gripal.