Muzeul de Artă Timişoara a vernisat, vineri, o expoziţie cu 46 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură din patrimoniul Muzeului de Artă Braşov, semnate de avangardistul transilvănean Hans Mattis-Teutsch.

Expoziţia prezintă evoluţia creaţiei artistului braşovean (1884-1960) prin prisma legăturilor cu avangarda artistică.

'Cele 46 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură din patrimoniul Muzeului de Artă Braşov ilustrează etapele stilistice parcurse în anii 1908-1939, perioada de maximă creativitate, când Mattis-Teutsch a activat în cadrul mişcării de avangardă din România ('Contimporanul', 'Integral'), Ungaria ('Ma') şi Germania ('Der Sturm'), a spus muzeograful Ramona Orban, comisarul expoziţiei.

Expoziţia va fi deschisă publicului până pe 1 decembrie.

Apropierea de avangardă este prefaţată de peisaje de factură postimpresionistă, realizate în acuarelă (1910-1915). Treptat, după 1916, simplificarea şi esenţializarea elementelor naturale se accentuează ('Peisaj nordic', 'Peisaj cu mesteceni', seria de linogravuri din anii 1917-1920). Aceste experienţe plastice cvasi-abstracte sunt transpuse apoi în ulei, în ciclul 'Florilor Sufleteşti' ('expresionism muzical').

Interesul pentru problematica socială l-a determinat pe artist să se apropie şi de principiile constructivismului. După o perioada de tranziţie, în care geometrizarea se accentuează ('Compoziţie', 1923), adeziunea la constructivism este confirmată de lucrarea 'Muncitori fizici şi intelectuali' (1927).

Mattis-Teutsch a îmbrăţişat apoi o nouă viziune artistică ('realism constructiv'), centrată pe căutarea proporţiilor 'omului nou', tip uman reprezentativ pentru epoca tehnică şi industrială, care îşi va găsi expresia ideală în cadrul proiectelor de frescă. Abordările conceptuale şi stilistice sunt reflectate fidel de sculptura lui Mattis-Teutsch din această perioadă, de la sculpturi abstracte ('Ornament floral II') la nudurile stilizate de la începutul anilor '30.