Ucraina marcheaza marti 30 de ani de la catastrofa de la Cernobal, cel mai grav accident nuclear din istorie, care s-a soldat, potrivit estimarilor, cu mii de morti si a contaminat pana la trei sferturi din continentul european, relateaza AFP.

Cu aceasta ocazie, seful statului ucrainean, Petro Porosenko, si Suma Chakrabarti, presedinte al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltate (BERD), care gestioneaza un fond de securizare a sitului, urmeaza sa mearga la centrala de la Cernobil, aflata la circa 100 de kilometri nord de Kiev. Ei vor depune coroane de flori in memoria victimelor catastrofei si vor asista la semnarea unui acord ce prevede acordarea de catre BERD a 40 de milioane de euro pentru construirea unui depozit in care sa se pastreze combustibilul nuclear uzat de la Cernobil.

In cursul noptii oamenii au adus, ca in fiecare an, flori si lumanari la monumentul ridicat in memoria victimelor de la centrala nucleara la Slavutici, localitate aflata la circa 50 de kilometri de Cernobil, construita dupa catastrofa pentru a gazdui salariatii sitului.

"La 30 de ani dupa accidentul de la Cernobil, este esential sa facem eforturi comune, Ucraina si comunitatea internationala, pentru transformarea sitului intr-un loc sigur pentru mediu", a declarat luni, la Kiev, Chakrabarti.

In 26 aprilie 1986, la 01h23, reactorul numarul patru de la centrala nucleara de la Cernobil a explodat in timpul unui test de siguranta. Numarul mortilor nu este cunoscut cu precizie, iar solurile europene continua sa fie contaminate.

Combustibilul nuclear a ars timp de zece zile, aruncand in atmosfera elemente radioactive care au contaminat, conform unor estimari, pana la trei sferturi din Europa si mai ales Ucraina, Belarus si Rusia, republici sovietice in acea perioada. La inceput Moscova a incercat sa ascunda accidentul. Prima alerta publica a fost emisa in 28 aprilie de Suedia, care detectase o crestere a radioactivitatii, iar presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, a intervenit public abia in 14 mai. In 1986 au fost evacuate in total 116.000 de persoane dintr-un perimetru de 30 de kilometri in jurul centralei, care continua sa fie si in prezent zona de excludere. In anii urmatori, acelasi lucru s-a intamplat cu alti 230.000 de oameni. In prezent, 5 milioane de ucraineni, belarusi si rusi continua sa locuiasca in teritorii iradiate in diferite grade.

In patru ani, circa 600.000 de cetateni sovietici cunoscuti sub numele de "lichidatori" au fost trimisi la locul accidentului, dispunand doar de o minima protectie si uneori fara niciuna, pentru a stinge incendiul, a construi o caseta de beton pentru a izola reactorul avariat si a curata pamantul dimprejur.

Comitetul stiintific al ONU (UNSCEAR) recunoaste oficial doar circa 30 de morti printre membrii echipelor de interventie, ca urmare a radiatiilor puternice emise imediat dupa explozie. Un raport controversat al ONU, publicat in 2005, mentioneaza in schimb "pana la 4.000 de decese" in cele mai afectate trei tari. Dupa un an, organizatia Greenpeace a evaluat la 100.000 numarul deceselor provocate de catastrofa nucleara de la Cernobil.

In pofida tragediei, celelalte trei reactoare au continuat sa produca electricitate pana in decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit in graba in 1986 deasupra reactorului risca sa se prabuseasca si sa lase descoperite 200 de tone de magma cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internationala s-a angajat sa finanteze construirea unei noi casete, mai sigure. In acest scop a fost creat un fond gestionat de BERD, care a atins pana in prezent 2,1 miliarde de euro. S-a construit deja o arca etans din otel, in greutate de 25 de tone si masurand 110 metri inaltime, care va fi plasata deasupra vechii casete, urmand sa fie operationala la sfarsitul lui 2017. Avand o durata de viata de cel putin 100 de ani, noul sarcofag este realizat de consortiul Novarka (grupurile franceze Bouygues si Vinci). Luni, la o conferinta a donatorilor internationali organizata la Kiev, s-a anuntat ca s-au adunat 87,5 milioane de euro pentru construirea unui nou depozit de stocare a combustibilului uzat de la reactoarele 1, 2 si 3 de la Cernobil.

AGERPRES