Zeci de alesi ai Parlamentului au depus un proiect de lege care interzice publicitatea pentru jocurile de noroc si pariuri, atat la TV si radio, cat si cea stradala, fiind invocata o hotarare a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care a decis ca dependenta pe care o induc acestea trebuie caracterizata drept o boala psihica.

Concret, proiectul de lege, semnat de 83 de parlamentari (44 de la PNL, 20 de la PSD, 14 de la AUR, patru de la USR si un neafiliat), propune modificarea Legii audiovizualului si a Legii privind publicitatea. Astfel, initiativa legislativa introduce un nou alineat in Legea audiovizualului, care prevede ca „orice forma de comunicare comerciala audiovizuala pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri este interzisa”, relateaza Adevarul.

De asemenea, in Legea privind publicitatea, se introduce un nou alineat, care prevede ca „se interzice orice forma de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri”. In cazul nerespectarii, proiectul propune amenzi cuprinse intre 10.000 de lei si 50.000 de lei. Initiativa prevede, totodata, si modificarea articolului care face referire la situatiile in care este interzisa publicitatea, mentionand aici si publicitatea care „favorizeaza aparitia si instalarea adictiilor definite de Organizatia Mondiala a Sanatatii”.

Initiatorii motiveaza ca „cea mai mare parte a publicitatii stradale din Romania este marcata, in prezent, de publicitatea la cazinouri, pariuri si diferite tipuri de jocuri de noroc, stimuland aparitia adictiilor chiar in randul minorilor”.

Cum se manifesta tulburarea jocurilor de noroc

Potrivit OMS, „tulburarea jocurilor de noroc este caracterizata printr-un tipar de comportament persistent sau recurent al jocurilor de noroc”, care se poate manifesta in mediul online sau in viata reala. De asemenea, organizatia mai precizeaza ca modul in care se manifesta consta in controlul redus asupra jocurilor de noroc, acordarea unei prioritati jocurilor de noroc, in defavoarea altor interese de viata si activitati si continuarea practicarii activitatii, in ciuda aparitiei unor consecinte negative.

In deciziile publicate, OMS a mai aratat ca „modelul comportamentului de joc poate fi continuu sau episodic si recurent” si se mai caracterizeaza printr-un efect negativ asupra vietii personale, semnele unei astfel de tulburari fiind, de regula, astfel, evidente pe parcursul unui an pentru diagnosticare, insa precizeaza ca diagnosticul poate fi atribuit si intr-o perioada mai scurta daca sunt intrunite toate simptomele intr-un mod sever.

Potrivit initiatorilor, proiectul de lege este o continuare a schimbarii legislatiei, inceputa prin interzicerea publicitatii la alcool si tutun.

Afectiunea a fost inclusa in 2018 de Organizatia Mondiala a Sanatatii pe lista bolilor psihice.

Reprezentantii jocurilor de noroc, dupa majorarile de taxe in domeniu

Reprezentantii industriei jocurilor de noroc din Romania au cerut in august  convocarea unei dezbateri la sediul Guvernului, acuzand, in urma majorarilor de taxe in domeniu, ca legiferarea in cadrul acestui sector se deruleaza „cu lipsa de maturitate si predictibilitate”. Reprezentantii sustin ca ultimele modificari legislative solicita investitii si totodata plata unor taxe care nu pot fi suportate de companiile autohtone.

La acel moment, o scrisoare deschisa transmisa de Asociatia Organizatorilor si Producatorilor de Jocuri de Noroc din Romania (AOPJNR) si Asociatia Patronatul Organizatorilor, Producatorilor si Exploatatorilor de Jocuri de Noroc (EXPROGAME) ii solicita Executivului convocarea unei dezbateri pentru evaluarea oportunitatii de a mari taxele speciale aplicate industriei, sustinand ca „Guvernul alege sa descurajeze antreprenoriatul autohton in acest domeniu, precum si epurarea pietei in avantajul companiilor cu caracteristici de multinationala”, care isi permit sa sustina taxele, aceste companii fiind si la originea propunerilor inaintate Guvernului, „care au dus la asemenea majorari ale taxelor speciale”.