Sute de credincioşi ortodocşi au refăcut vineri 'Drumul Crucii', la Mănăstirea Hodoş - Bodrog, cel mai vechi locaş monahal ortodox din România, într-o procesiune asemănătoare cu cea organizată la Ierusalim. 

În fruntea credincioşilor s-au aflat Emilian Crişanul, episcop- vicar al Arhiepiscopiei Aradului, precum şi protosinghelul Grigorie Timiş, stareţul Mănăstirii Hodoş - Bodrog. 

Despre 'Drumul Crucii', devenit deja tradiţie, părintele Emilian Crişanul afirmă că este un act religios care se săvârşeşte în Vinerea Patimilor, un moment deosebit al anului bisericesc, aducându-ne aminte de patimile, de suferinţa şi de moartea lui Iisus Hristos pe Cruce. 

"Prin faptul că celebrăm aceste evenimente mântuitoare, căutăm să retrăim etapele prin care a trecut Mântuitorul sub povara Crucii, până sus pe Muntele Golgota, unde a fost răstignit", a adăugat Emilian Crişanul. 

Parcurgerea 'Drumului Crucii', pe o lungime de patru kilometri, durează aproximativ trei ore, procesiunea, condusă de episcopul-vicar Emilian Crişanul, oprindu-se în dreptul fiecăreia dintre cele 14 cruci, pentru a fi citite pericope evanghelice, rugăciuni şi cântări adecvate popasului, precum şi cuvinte de învăţătură. 

La Mănăstirea Hodoş-Bodrog, tradiţia parcurgerii 'Drumului Crucii' datează din anul 1925, de pe vremea episcopului Grigore Comşa. Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci. 

Conform tradiţiei, an de an, în Vinerea Mare, la lăcaşul de cult vin pelerini din judeţele Arad, Timiş, Bihor, Hunedoara şi Caraş-Severin, precum şi români ortodocşi din Ungaria sau români care muncesc în străinătate şi care în această perioadă revin în ţară pentru a-şi petrece concediile. 

Mănăstirea de la Bodrog este unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri de cult din România, credincioşi din toate colţurile ţării venind aici să se reculeagă şi să participe la slujbele religioase. Atestată documentar în anul 1177, mănăstirea este cel mai vechi lăcaş monahal ortodox de pe actualul teritoriu al României. 

Potrivit legendei, mănăstirea s-a construit pe locul unde un taur pe nume Hodos (sau Hudus), a descoperit o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Pe acest loc a fost ridicată o biserică, iar de atunci aşezământul poartă numele Hodoş-Bodrog. În exteriorul bisericii, pe zid, se află o inimă din piatră, iar credincioşii se opresc aici deoarece au credinţa că, dacă îşi lipesc urechea de piatră, aud bătăi de inimă. AGERPRES