Sunt multe locuri in tara incarcate de energii benefice, despre care insa putine lucruri se stiu. In jurul lor colcaie legendele despre minuni infaptuite demult si despre altele care inca se intampla. Un astfel de teritoriu magic este cel cunoscut in popor drept Muntele Satrei sau... Muntele Sfant al Maramuresului, pe care sunt ridicate o manastire si un schit, cel din urma - ca si Athosul grecesc - interzis femeilor.
Ca te afli dinaintea unui loc unde se faptuiesc miracole intelegi inca de cum intri in depresiunea Lapusului si vezi Muntele Satrei, cu forma lui perfecta de trunchi de piramida. Unii cred ca nu e o forma naturala, ci ca a fost zidit de mana de om sau de ingeri, mai ales ca este aceeasi, ori din care parte l-ai privi. Geologii te vor asigura insa ca este vorba despre o formatiune geologica de origine vulcanica.

Potrivit unor legende locale, pe Muntele Satrei, la locul numit si acum „Satra Pintii”, si-ar fi avut salasul celebrul haiduc Pintea Viteazul si ortacii lui. Fiu de nobil, Pintea se rascoala impotriva stapanirii si lupta pentru drepturile oamenilor din Maramures. Pe Muntele Satrei, numele lui il primesc si Izvorul Pintii si Fantana Pintii, langa cel dintai ridicandu-se Manastirea Satra, iar langa a doua, Schitul Satra (sau Satrita). Izvorul Pintii este insa doar unul dintre cele cu puteri tamaduitoare de pe Satra. Practic, daca e sa dam crezare legendelor, fiecare firicel de apa care coboara pe pantele muntelui are puteri binefacatoare. Despre Fantana lui Pintea, se zice ca in anumite zile din an „apa se facea cum este untul” si ca atunci avea puterea sa vindece orice boala aceluia care se ungea cu ea.

Dupa cum spun legendele si baladele populare locale, haiducul Pintea Viteazul era nascut in Magoaja, in Maramures. Grigore Pintea, fiul lui Cupsa Pintea si al Malinei s-a nascut intr-o familie de nobili, una dintre rudele lui fiind acel Ioan Cupsa, care in 1681, ctitorind manastirea Nicula din judetul Cluj, a daruit calugarilor celebra icoana a Maicii Domnului care plange.
In partea sudica a formatiunii geologice trapezoidale, se afla Pestera Pintii. De natura tectonica, pestera a fost insa mult lagita si facuta functionala de catre om, cu mult inainte de timpul vietuirii lui Pintea acolo. Pestera este lunga de vreo 9-10 m, cu nise laterale, care au fost folosite probabil ca dormitoare. Unii cred ca pe Muntele Sfant din Tara Lapusului ar fi salasluit candva niste sihastri, care s-au adapostit in aceasta pestera. Altii spun ca inca in vremea dacilor liberi aici se adaposteau sacerdotii lor. 

preluat de pe antena satelor