Camera Deputatilor a respins, in sedinta de plen de miercuri, propunerea legislativa privind Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, Comisia pentru administratie publica aratand ca initiativa vizeaza, practic, crearea unei entitati statale distincta, paralela cu statul national unitar roman.
Potrivit raportului Comisiei pentru administratiei publica din Camera Deputatilor, ”initiativa legislativa vizeaza, practic, crearea unei entitati statale distincte, paralela cu statul national unitar roman”.

Propunerea legislativa are ca obiect de reglementare autonomizarea judetelor Covasna, Harghita si a unei parti din judetul Mures si constituirea lor ca regiune autonoma, cu personalitate juridica, in cadrul statului roman.

”Sunt redate limitele teritoriului care ar urma sa devina Tinutul Secuiesc, pentru care este prevazuta si o organizare administrativa proprie, cu autoritati publice si institutii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competente specifice, folosirea limbii maghiare ca limba oficiala a Tinutului Secuiesc si a simbolurilor natiunii maghiare. Se propune ca autonomia regionala sa fie exercitata de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de aceasta. Ca autoritati ale Tinutului Secuiesc sunt definite: autoritatile regiunii autonome (Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, Presedintele Tinutului Secuiesc), autoritatile scaunelor (Consiliul Scaunal, Comisia Scaunala, Presedintele Scaunului) si autoritatile locale (Consiliul Comunal, Consiliul Orasenesc, Consiliul Municipal si Primarul)”, se arata in raportul Comisiei pentru administratie publica.
„Secuii au luptat pentru apararea crestinismului de partea lui Mihai Viteazul si Stefan cel Mare. Acele persoane si institutii care sustin ca tinutul secuiesc nu exista, sunt conduse din umbra sau sunt conduse de ura fata de maghiari si secui. Acestor persoane si institutii le transmit sa puna mana pe carte si sa invete istoria proprie. Comunitatea maghiara din Romania nu cere decat ceea ce li se cuvinetuturor natiunilor europene. Europa sprijina autonomia, este cel mai important mesaj de comunitatea europeana dupa evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea granitelor, noi dorim doar autonomie teritoriala a Tinutului Secuiesc in interiorul statului roman”, a sustinut initiatorul propunerii legislative, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy.

Deputatul PNL Angelica Fodor a explicat de ce liberalii voteaza ”este si firesc, impotriva propunerii legislative”.

”Este inadmisibil ca in anul Centenarului Marii Uniri 149 de localitati din judetele Harghita,Covasna si o parte din Mures sa fie propuse pentru a avea o guvernare paralela in cadrul statului roman”, a explicat Fodor.

O pozitie similara a avut si liderul deputatilor PSD, Daniel Suciu.

”Stimati colegi de la UDMR, aveti toate pretuirea si sustinerea noastra, dar raspunsul nostru fata de acest proiect este nu. Mi-as dori ca in acest an al centenarului aceste luari de cuvant sa nu fie patimase si sa creeze falii. PSD va vota impotriva acestui proiect”, a spus Suciu.

Fostul premier Mihai Tudose, deputat PSD, a criticat initiativa legislativa, sustinind ca ”pe teme de genul asta am ajuns sa facem un referendum, sa vedem daca un copil, de 8 martie, ii ia lui maica-sa un ruj sau o spuma de barbierit”.

”Nu cred ca ati reactiona foarte frumos, stimati colegi de la UDMR, daca, incepand de astazi sau de maine, o multime de colegi de-ai dumneavoastra din Parlament ar avea niste propuneri de discutie amiabila de restrangere a unor drepturi pe care le aveti deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar sa discutam despre chestia aia amiabil, fara patima, fiindca pe teme de genul asta am ajuns sa facem un referendum, sa vedem daca un copil, de 8 martie, ii ia lui maica-sa un ruj sau o spuma de barbierit, tot asa, amiabil. E jenant ce faceti, stimati colegi”, a spus Mihai Tudose.

Deputatul UDMR Korodi Attila a spus ca proiectul se refera la apropierea administratiei publice de cetatean.

”Autonomia nu inseamna secesioism, nu inseamna un atac la integritatea Romaniei. Autonomia inseamna mesajul unei comunitatii care isi manifesta dorinta organizarii administratiei publice intr-un anumit fel. (...)Romania din pacate are anumite carente in a raspunde cerintele comunitatilor minoritatilor. Observam si noi si expertii internationali ca exista o serie de tratate interntionale ratificate de Romania ale caror prevederi nu sunt puse in practic sau sunt numai partial implementate. Observam totodata, impreuna cu organismele internationale, ca din momentul aderarii la UE, Romania nu a mai facut progrese vizibile in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor nationale”, a afirmat Korodi Attila.

Supus la vot, proiectul de lege a fost respins cu 218 voturi impotriva initiativei si 20 de voturi ”pentru”.

Camera Deputatilor a fost prima camera sesizata, for decizional fiind Senatul.