Presedintele Klaus Iohannis a avizat, marti, urmarirea penala a fostului ministru de Finante, Sebastian Vladescu, dupa ce DNA a solicitat anchetarea sa pentru doua infractiuni de luare de mita.
Presedintele Klaus Iohannis a transmis, marti, ministrului Justitiei cererea de urmarire penala a lui Sebastian Vladescu, in calitate de fost ministru al finantelor publice in perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010.

"Pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 89/P/2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, pentru savarsirea a doua infractiuni de luare de mita (...) Totodata, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost instiintat cu privire la formularea acestei cereri", transmite Administratia Prezidentiala.

Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferata Bucuresti-Constanta, in care procurorii cer aviz pentru urmarirea penala in cazul fostului ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, a fost inregistrat la DNA in anul 2017, potrivit unui raspuns al Directiei la o solicitare MEDIAFAX.
Procurorii nu au mentionat nici in comunicatul de presa dat miercuri care este numele companiei care ar fi dat mita. Din informatiile publice reiese ca asocierea de firme Swietelsky - Wiebe – Takenaka este constructorul lucrarilor.

DNA a transmis presedintelui Romaniei o solicitare de incuviintare a urmaririi penale in cazul lui Sebastian Vladescu, fost ministru al Finantelor, acesta fiind suspectat ca ar fi luat mita de doua ori, in timp ce era membru al Guvernului. Alte patru persoane, printre care si Cristian Boureanu, sunt cercetate in dosar sub control judiciar pe cautiune. Astfel, Mircea-Ionut Costea, fost angajat al Ministerului Finantelor, este acuzat de trafic de influenta si complicitate la luare de mita, avand stabilita o cautiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoana apropiata de conducerea C.N. C.F.R., acuzata de trafic de influenta si complicitate la luare de mita, trebuie sa plateasca o cautiune de 1.000.000 euro.

Cristian Boureanu, la data faptelor deputat in Parlamentul Romaniei, este acuzat de trafic de influenta, avand de achitat o cautiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascalu, secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mita, are o cautiune de 500.000 euro.Banii incasati ilegal reprezentau procente din valoarea fiecarei plati facute de statul roman si erau achitati succesiv, pe masura ce compania constructoare incasa, la randul ei, contravaloarea lucrarilor efectuate, de la statul roman (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii, mentionand ca activitatea infractionala s-ar fi desfasurat in doua etape.

Prima etapa ar fi fost in perioada 2005-2014.

"In contextul participarii companiei straine la licitatia organizata de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucuresti – Constanta, reprezentantii acesteia au convenit cu Vladescu Sebastian, Costea Mircea-Ionut (fost angajat al Ministerului Finantelor) si Mititelu Mihaela (persoana apropiata de conducerea C.N.C.F.R.), sa le plateasca esalonat un comision de 3,5% din sumele incasate de la statul roman. In schimb, cei trei se angajau sa faca demersuri astfel incat sa fie asigurata finantarea suplimentara in vederea incheierii contractului si pentru ca, ulterior, platile pentru lucrari sa fie facute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, in baza caruia sumele de bani au plecat de la societatea straina si au ajuns la persoanele susmentionate (respectiv Vladescu Sebastian, Costea Mircea Ionut si Mititelu Mihaela). In circuitul fictiv a fost interpusa o societate de avocatura, mai multe firme afiliate acesteia si o serie de societati controlate de cei trei, fiind incheiate mai multe contracte fictive", arata DNA.

Procurorii spun ca Sebastian Vladescu ar fi primit, cu ajutorul lui Mircea Costea si al Mihaelei Mititelu, in conturile unor firme detinute sau controlate de catre persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentand partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

"In perioada 2006-2014, conform aceleiasi intelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionut a primit sume de bani totalizand aproximativ 4,5 milioane de euro, in baza unor contracte fictive incheiate cu firme detinute sau controlate de catre persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el si membrii familiei in perioada 2008-2014, a primit folosinta unui autoturism de lux, i s-a platit aportul la majorarea capitalului unei firme. Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizand aproximativ 3 milioane de euro, in baza unor contracte fictive incheiate cu firme detinute sau controlate de catre ea sau persoane apropiate", se arata in comunicatul DNA.

A doua etapa despre care vorbesc procurorii este 2009-2014.

"In cursul anului 2009, pe fondul schimbarilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior si al crizei economice care a dus la intarzierea platii facturilor, reprezentantii aceleiasi societati au ajuns la o noua intelegere privind plata unui comision de 10% din sumele incasate de la statul roman in baza acelorasi contracte de reabilitare a caii ferate, catre Vladescu Sebastian, catre Constantin Dascalu (secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor in perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010) si catre Cristian Boureanu (deputat in Parlamentul Romaniei). Concret, in perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, Vladescu Sebastian si Dascalu Constantin, secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de cate 2 milioane de euro de la reprezentantul in Romania al companiei straine, pentru ca sa isi indeplineasca atributiile de serviciu intr-un mod care sa asigure, pe de o parte, finantarea si plata lucrarilor efectuate la tronsonul de cale ferata Bucuresti-Constanta si, pe de alta parte, finantarea si plata efectiva a TVA restanta de la lucrarile efectuate la tronsonul Bucuresti – Campina", potrivit sursei citate.