Principalii factori etiologici sunt alcoolul si virusurile hepatitice B si C, acestia actionand sinergic, atunci cand sunt intalniti la acelasi pacient.

Atunci cand nu se elucideaza etiologia dupa investigatii specifice, ciroza este denumita “criptogenetica”, fiind determinata probabil de virusuri hepatitice inca neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau de diverse substante toxice.

Adesea, pacientii pot avea boala hepatica avansata, fara nici o simptomatologie sau doar descriu o stare de oboseala accentuata. Alteori, se prezinta la medic pentru edeme (acumularea de lichid la nivelul tesutului subcutanat de la membrele inferioare), cresterea de volum a abdomenului prin lichid de ascita sau icter (coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor).

In cazurile avansate, prezentarea este direct cu encefalopatie hepatica – stare de irascibilitate, tremor, somnolenta diurna, bradilalie si bradipsihie sau direct coma sau prin hemoragie digestiva.

Pentru sustinerea diagnosticului de ciroza este nevoie de criterii atat biochimice, cat si ecografice si endoscopice. Medicul generalist, internistul sau gastroenterologul vor recomanda o hemoleucograma completa, probe functionale hepatice (transaminaze, teste de colestaza), teste de insuficienta hepatica – albumina serica, coagulograma, electroforeza proteinelor serice, dar si explorari imagistice.

Daca pacientul se prezinta cu ascita in tensiune (lichid in abdomen care determina distensia marcata a acestuia), se va efectua o paracenteza diagnostica si terapeutica – se preleveaza probe din lichidul de ascita pentru numaratoare de leucocite, glucoza si culturi bacteriene (pentru excluderea peritonitei bacteriene spontane, care este o complicatie redutabila a cirozei avansate).

Ecografia abdominala evidentiaza ecostructura hepatica micro si macronodulara, prezenta sau absenta unor formatiuni tumorale hepatice, prezenta ascitei, a splenomegaliei si a altor elemente ale sindromului de hipertensiune portala.

Endoscopia digestiva superioara este indispensabila diagnosticului de certitudine al cirozei, pentru evidentierea varicelor esofagiene, a gastropatiei portal – hipertensive si pentru profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale.

Tratamentul pentru ciroza hepatica

Recomandarile trebuie sa vizeze atat stilul de viata – alimentatia, si anume aportul de sare si de proteine, aportul lichidian dar si consumul de bauturi alcoolice, care trebuie oprit. Trebuie evitate orice fel de suplimente nutritive, automedicatie sau chiar antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, ibuprofen, diclofenac etc) luate fara avizul medicului curant, dar si sedativele de orice fel, care pot precipita encefalopatia hepatica.

Atunci cand ciroza hepatica este deja constituita, oprirea aportului de bauturi alcoolice de orice fel este esentiala pentru incetinirea progresiei bolii. Daca etiologia cirozei este exclusiv toxica, intreruperea consumului de alcool duce la ameliorari spectaculoase uneori, asa incat pacienti care se prezinta la medic in stadii avansate ale bolii (Child C) revin dupa 6 luni de abstinenta intr-o stare ameliorata (Child A), care se poate mentine astfel timp indelungat (daca nu se reia consumul), scrie Mediafax.ro.

Medicatia este prescrisa cu viza profilactica – betablocantele neselective pentru profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale sau antibiotice pentru profilaxia secundara a peritonitei bacteriene spotane, diuretice in doza mica.

Medicatia poate fi prescrisa cu viza terapeutica – antisecretorii, antibiotice perfuzii cu solutii saline sau dextrani si chiar transfuzii sangvine la pacientul cirotic cu hemoragie, sau antibiotice, perfuzii de reechilibrare hidroelectrolitica si lactuloza la cel cu encefalopatie hepatica stadiul III, diuretice, perfuzii cu albumina si paracenteze repetate la pacientul spitalizat cu ascita. Medicul curant poate recomanda si medicamente adjuvante – hepatoprotectoare, vitamine.