Sedinta de guvern programata vineri, in care ar fi urmat sa se dezbata masurile fiscale, a fost amanata pentru luni, din lipsa unor avize, au declarat pentru MEDIFAX surse guvernamentale. Membrii Guvernului trebuiau sa se reuneasca in sedinta, vineri, la ora 14, pentru a lua in discutie setul de masuri fiscale anuntate de catre ministrul Ionut Misa, in contextul in care patronatele si presedintele Iohannis si-au anuntat dezacordul fata de aceste masuri.
Dezbaterile vor avea loc luni, sedinta fiind amanata.

Lista masurilor fiscale care ar fi trebuit sa intre astazi in dezbaterea Guvernului

Ministrul de Finante, Ionut Misa, a prezentat, pe 26 octombrie, masurile pe care Guvernul intentioneaza sa le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro si tranferul unor contributii in contul angajatului.
”Am sa incep cu una din cele mai importante masuri - scaderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci si pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariati care vor plati un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de romani care au depozite bancare si care vor plati, astfel, un impozit mic pe dobanzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei si care vor plati un impozit redus pe suma care depaseste acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetateni care vor pliati un impozit mai mic pe veniturile din activitatile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalisti. Toti romanii care au inchiriat o locuinta, un teren sau alte bunuri vor plati, de asemenea, un impozit redus pe chiria primita. De asemenea, toti romanii si firmele care desfasoara activitati agricole vor plati un impozit redus de 10% pentru veniturile obtinute”, a anuntat ministrul de Finante, Ionut Misa.

El a mai spus ca se prevede cresterea cu 60% a deducerilor personale pentru romanii cu salarii mici, ceea ce inseamna ca acestia vor ramane cu mai multi bani in mana dupa aplicarea taxelor si impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutita de impozit va creste de la 300 de lei la 510 lei, iar in cazul celor care au copii sau alte persoane in intretinere se mai adauga o suma de 160 de lei pentru fiecare copil, fata de 100 de lei in prezent”, a adaugat Misa.

O alta masura anuntata de ministrul de Finante a fost reducerea contributiilor sociale si cresterea acestora in dreptul salariatilor. ”Contributiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contributiilor de la 39,25 platite azi sla un salariu brut se vor reduce si vor ajunge la 37,25%. Asta inseamna mai multe contributii in contul salariatului. Din totalul de 22,75% contributii platite in dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec in dreptul salariatului. In totalul din salariul brut 35% vor fi contributii platite de angajator in numele salariatului. Deci vor fi mai multi bani pentru pensie si sanatate pentru angajat. Contributiile ramase in sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, dupa transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% si vor acoperi riscurile de somaj, accidente, concediu medical, creante salariale. Toate acestea vor fi cuprinse intr-o singura contributie care se va numi «contributie asiguratoare pentru munca»”, a mai anuntat ministrul de Finante.

De asemenea, Misa a mai spus ca va fi redus numarul de contributii platite in prezent de salariat si angajator, de la noua la trei - contributia pentru pensie - CAS, platita pentru salariat, contributia pentru sanatate - CASS, platita pentru salariat, precum si contributia asiguratoare pentru munca, suportata de angajator.

”Scad contributiile pentru conditiile de pensie, pentru conditii deosebite sau speciale de munca. Astfel, CAS pentru conditii deosebite de munca scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru conditii speciale de munca scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O alta masura din Codul Fiscal - romanii care desfasoara activitati independente, de exemplu medicii, avocatii, notarii, jurnalistii, scriitorii, artistii, nu vor mai plati contributii sociale raportate la sumele obtinute din aceste activitati. Aceste contributii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Misa.

El a precizat ca vor fi si masuri pentru incurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, fata de impozitul de 16% pe profit, cat se plateste in prezent”, a mai spus ministrul Misa.

A doua zi dupa anuntul lui Misa, reprezentantii patronatelor reuniti in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei au convenit cu premierul Mihai Tudose ca masurile bugetar fiscale anuntate de Executiv sa nu fie aprobate in urmatoarea sedinta de guvern, ci sa fie amanata, deoarece exista tensiune deoarece intentia a fost anuntata ”peste noapte si cu implementare peste doua luni”.

”Am discutat despre principii aici, pentru ca noi nu am fost pregatiti cu lucruri foarte concrete si cu calcule facute azi-noapte. Am discutat despre necesitatea predictibilitatii, despre ingrijorarea mediul de afaceri si despre tensiune din mediul de afaceri atunci cand se anunta lucrurile si peste noapte si cu implementare peste doua luni. Am convenit ca toate masurile sa nu intre in urmatoarea sedinta de guvern de miercuri, sa mai avem timp o saptamana pentru discutii, pentru slefuiri si pentru calcule si sa fie o sedinta de guvern speciala pentru aceste masuri, vinerea viitoare”, a declarat Dragos Anastasiu, reprezentant al Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR).

Miercuri, CDR si-a facut public punctul de vedere fata de intentiile Guvernului precizand ca nu va sustine masurile fiscale propuse, intrucat acestea nu trebuie adoptate in graba, si cere oprirea „terapiei de soc”.

„Propunem Guvernului sa luam o pauza de 3-5-6 luni, cat e nevoie, ca sa ajungem la un consens, iar dupa aceea sa nu mai schimbam nimic in regimul fiscal timp de cel putin trei ani. Nimic nu ne grabeste, suntem pe crestere economica si nu avem date sau informatii ca ar veni vreo criza in viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideti sa nu repetam experientele din 2010”, a declarat Dragos Anastasiu, presedintele CDR.

„Opriti terapia de soc”, a spus si Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit ca si consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” fata de aceste masuri.

La randul sau, presedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, ca a avut o discutie cu reprezentantii Executivului legat de masurile fiscale si fiecare a ramas pe pozitia sa, insa a avrtizat public Guvernul sa nu bage tara intr-o aventura economica.

"Avertizez decidentii politici sa judece clar la rece ca sa nu bage Romania intr- aventura economica fiscal-bugetara cu final trist (...) Comisia Europeana, nu cum cineva a spus la viteza ca cineva din Reprezentanta, a demarat procedura de deviatie semnificativa, adica in privinta comportamentului fiscal am cam luat-o pe aratura, am pierdut ce se numeste predictibilitate si sustenabilitate (...)Solicit coalitiei aflate la guvernare PSD si ALDE sa dea dovada de responsabilitate si sa renunte la aceasta politica fiscala care genereaza incertitudine si neincredere, iar in legatura cu masurile economice, recomand prudenta la nivel politic si guvernamental fiindca nu imi doresc o politica de azi pe maine", a declarat Klaus Iohannis.

Seful statului a facut referire si la masurile legate de transferul contributiile sociale de la angajator la angajat si reducerea impozitului pe venit, spunand ca la un calcul simplu, mult-anuntatele cresteri la salarii sunt de fapt o suma de 3 lei pentru un angajat.

"O analiza mai aprofundata arata ca aceste masuri mai degraba complica problemele decat sa le rezolve. Coalitia de guvernare spune ca transfera contributiile, dar vine cu acea noua taxa de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care ramane la angajator. Pai ori transferam, ori nu transferam. (...) Calculul este in regula, bine ca e si o crestere de 3 lei, dar exista ingrijorari in mediul economic, la sindicate, la romani, ca in realitate vor fi sectoate intregi unde salariile vor scadea in urma acestor masuri si putem sa ne intrebam cui foloseste topaiala fiscala. Romanilor nu",a mai spus Iohannis.

Seful statului a imputat Executivului si scaderea nivelului investitiilor publice. "Acum cateva luni cand am investit acest guvern am avut o solicitare simpla si clara. I-am rugat sa termine cu topaiala fiscal-bugetara. Nu s-a intamplat chiar asa. (...) Romania traverseaza o perioada de crestere economica. In sine e o veste buna, cresterea economica record in UE. Aceasta crestere are vulnerabilitati care trebuie cunoscute. Cresterea se bazeaza pe consum si astfel de crestere nu este vazuta ca o crestere sustenabila. Lipseste o parte esentiala pentru a avea o crestere sanatoasa. Lipseste partea de investitii. Lipsa lor este un semnal ingrijorator si nu doar de lipsa investitiilor in economia privata, investitiile au scazut semnificativ, cu 20%, vorbesc de semestrul I. Au scazut investitiile publice, care au un rol important in echilibrarea Romaniei, minus peste 20%. Nici anul trecut nu au fost chiar grozave", a declarat Klaus Iohannis.

Presedintele Iohannis a mai spus, in legatura cu veniturile fiscale, ca suntem intr-o situatie "ciudata". "Fac declaratiile de azi fiindca acest pachet nu este clamata revolutie fiscala si cred ca se va transforma intr-o bulversare fiscala".

"Economia creste si veniturile fiscale scad, in loc sa avem mai multi bani la buget, culmea, avem mai putini bani la buget. In acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la suta din PIB, fata de cat ne-am propus, 35%. Avem un adevarat paradox, avem o crestere record a PIB-ului si tot o crestere record a datoriei. Guvernul se comporta ca un om care castiga tot mai mult, dar imprumuta mai mult de la banci si lasa datoria in baza copiilor si a nepotilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie sa ne incurajeze sa continuam", a mai spus Iohannis.

Intrebat daca intentioneaza sa participe la sedinta de Guvern de vineri, Klaus Iohannis a raspuns negativ.