Sfantul Sava, sarbatorit de etnicii sarbi din Timisoara

27 Ianuarie 2014

Comunitatea sârbească din Banat marchează luni, la Opera Naţională Română din Timişoara, sărbătoarea Sfântului Sava, întemeietorul bisericii şi al statalităţii sârbe, ocrotitorul şcolilor sârbeşti de pretutindeni.

După evenimente similare care s-au desfăşurat la sfârşitul săptămânii în localităţi din judeţele Arad şi Caraş-Severin, precum şi în sate din Timiş, luni are loc festivitatea 'tăierii colacului' la Liceul 'Dositei Obradovici' din Timişoara, unde naşi şi gazde vor fi elevii claselor a X-a.

Seara, sârbii vor participa la Academia festivă organizată în sala Operei, programul fiind deschis de un 'Cuvânt despre rugăciune, mântuire şi dragoste', cu participarea Corului mixt al Catedralei Ortodoxe Sârbe din Timişoara şi va continua cu spectacole artistice şi folclorice susţinute de formaţiile 'Mladost, 'Temişvarski spomenari', Orchestra populară 'Mladost' din Timişoara, 'Sv.Sava' şi orchestra de tamburaşi 'Batini beciari' din Sînnicolau Mare, şi 'Kruna' din Sânmartinu Sârbesc.

Seara se va încheia cu tradiţionalul bal de Sfântul Sava.

Printre invitaţii de onoare care se află alături de comunitatea sârbească din Banat se află şi ambasadorul Republicii Serbia la Bucureşti, Branko Brankovica şi consulul general al Republicii Serbia la Timişoara, Lazar Manojlovic.

'Numele laic al Sfântului Sava era Rastko Nemania şi provenea din dinastia Marelui Jupân Ştefan Nemania (tatăl viitorului sfânt, n.r.), care a dat istoriei cneji, regi şi împăraţi, pe parcursul primelor veacuri ale mileniului doi, după Hristos. Tânărul prinţ Rastko a părăsit, însă, pe ascuns, palatul părintesc, renunţând la titlul de viitor monarh în favoarea monahismului, la mănăstirea Sfântul Pantelimon de pe Muntele Athos, intrând în viaţa călugărească sub numele Sava. La scurt timp, gestul lui Rastko va fi urmat de tatăl său, Nemania, care va deveni monahul Simeon, iar soţia acestuia, regina Ana, monahia Anastasia. Tronul a fost predat de Nemania celui de-al doilea fiu, Ştefan, care, în 1196 este proclamat Mare Despot, Stăpân şi Autocrat al tuturor regiunilor sârbeşti', spune prof. Steva Perinaţ. AGERPRES