Remedii fabuloase cu hrean pentru mai multe boli

Este o planta cu totul speciala, aflata la limita dintre salbatic si domestic. Ce inseamna aceasta? Ca, pe de o parte, este foarte bogata in nutrienti, la fel ca legumele cultivate, iar pe de alta parte, ca are o rezistenta cu totul iesita din comun, asemeni buruienilor. Chiar acum, cand natura pare inghetata sub stratul de omat, radacina hreanului traieste in pamant, fiind gata ca la intaiul dezghet sa scoata la suprafata primele frunzulite, inaintea tuturor celorlalte plante. Iar o asemenea forta vitala, depozitata intr-o singura radacina, are efecte terapeutice pe masura 

Denumirea sa stiintifica este Armoracia rusticana, si este o ruda foarte apropiata a verzei si a conopidei, dar si a mustarului. Hreanul este folosit ca remediu natural inca din preistorie, asa cum o arata descoperirile arheologice facute in Europa. Dacii pretuiau si ei hreanul foarte mult. De altfel, insusi medicul roman Dioscoride, atunci cand scrie in tratatul sau farmaceutic despre hrean, pomeneste si denumirea sa dacica: "usturonila”. In medicina populara romaneasca, hreanul este recomandat in peste o suta de afectiuni, cele mai multe dintre ele fiind de natura infectioasa si fiind specifice sezonului rece.

Radacina hreanului contine foarte multa vitamina C, utila sistemului circulator si imunitar, greu incercate atunci cand afara este ger. Contine si minerale foarte importante, precum fierul, potasiul, calciul si magneziul. Mirosul intepator si gustul de foc al radacinii se datoreaza mai multor compusi chimici, intre care si asa-numitii glucozinolati. Acestia din urma s-au dovedit un adevarat fenomen in lupta cu bacteriile daunatoare, fiind de multe ori mai eficienti decat cele mai avansate antibiotice de sinteza. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, cercetari de data foarte recenta au aratat ca focul continut in radacina de hrean are si proprietati citostatice foarte puternice, glucozinolatii fiind eficienti in foarte multe forme de cancer (de piele, de plamani, de colon, de stomac etc.).

Metoda de obtinere este destul de simpla: trei-sase radacini de hrean se spala, se curata bine si se dau prin razatoare. Peste ele se adauga o sfecla rosie fiarta si data, de asemenea, prin razatoare. Cele doua legume se amesteca foarte bine, adaugandu-se apoi sare, ulei si otet dupa gust. Se adauga si putina miere, dupa care se amesteca bine si se pun intr-un borcan inchis ermetic, cu capac. Salata de hrean si sfecla se poate pastra la frigider, fara probleme, vreme de doua saptamani, timp in care isi va conserva proprietatile terapeutice.

Intr-un litru de vin rosu, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin razatoarea fina. Se astupa sticla si se lasa la macerat continutul vreme de 8-9 zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza 3-4 linguri de vin, pentru imbunatatirea digestiei, pentru stimularea si reglarea activitatii cardiace, contra anemiei si pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este si un tonic sexual si un afrodiziac foarte puternic.

Se da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 4 linguri de miere, se amesteca bine si se lasa 20-30 de minute la macerat. Se strecoara, presand continutul cu un tifon. Se obtine siropul crud. Resturile care raman in tifon se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei linguri pe zi. Recomandari: astm, bronsita cronica, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare, in general.

HREANUL

Varianta 1: Se da hreanul prin razatoarea mica, dupa care se inveleste in tifon si se pune pe locul afectat. Se tine pana cand apare senzatia de arsura, dupa care se indeparteaza. Este aplicatia externa cu efectul cel mai puternic, dar este destul de dura, asa incat adesea este preferata o varianta mai blanda:

Varianta 2: Mai intai, se obtine faina de hrean din radacinile taiate cubulete si uscate pe calorifer sau in apropierea unei surse de caldura. Atunci cand se elimina complet apa si devin uscate ca iasca, aceste cubulete se macina cu rasnita electrica de cafea, obtinandu-se un praf alb, cu efecte puternic iritative: faina de hrean. Se pun intr-un vas 2 linguri din aceasta faina si 2 linguri de faina de seminte de in, se adauga apa si se amesteca foarte bine, pana cand se formeaza o pasta. Se inveleste in tifon si se aplica pe locul afectat vreme de o ora.

Boala canceroasa - un studiu recent facut la Universitatea Illinois, Statele Unite, arata ca administrarea zilnica de hrean creste rezistenta organismului uman la boala canceroasa, atat in ce priveste prevenirea imbolnavirii, cat si la tratamentul bolii deja instalate. Pacientii cu tumori cu diferite localizari prezinta o mai buna vitalitate, evolutia bolii este incetinita, celelalte tratamente - fie ele naturale sau alopate - sunt potentate de catre acest super-aliment. Se administreaza, in mod special, salata de sfecla cu hrean, minimum 50 de grame pe zi.

Infectii urinare (cistita), infectii renale - Cincizeci de grame de hrean proaspat, ingerate pe parcursul unei zile, ataca bacteriile parazite din rinichi, vezica si de pe traiectul urinar, distrugandu-le. Tratamentul este de durata (minimum 21 de zile) si se asociaza cu oricare alta forma de tratament cu antibiotice, naturale sau de sinteza.

Retentie de lichide - Consumul regulat de hrean, mai ales dupa orele dupa amiezii, este un foarte bun diuretic, foarte util celor care au tenul, mainile sau picioarele umflate din cauza retentiei de apa.

Tuse de diverse etiologii - se iau 5-6 lingurite pe zi de sirop de hrean, care se inghite incet, lasandu-l sa actioneze la nivelul gatului si al arborelui bronsic. Suplimentar, se consuma salata de hrean cu sfecla rosie, cate 50 de grame, de doua ori pe zi.

Bronsita cronica si acuta - se consuma zilnic 4-10 lingurite de hrean ras, simplu sau in salata cu sfecla rosie, al carei mod de preparare l-am prezentat mai sus. Suplimentar, se pun seara cataplasme cu hrean pe zona toracelui. Hreanul are efecte antibiotice puternice, expectorante si bronhodilatatoare.

Polipii uretrali - se iau de trei ori pe zi cate trei lingurite de suc de hrean, dizolvate intr-un pahar de apa. Administrarea se face pe stomacul gol, in cure de trei luni, urmate de alte trei luni de pauza. In paralel, se va tine un regim alimentar alcalin, cu foarte multe zarzavaturi si legume verzi, fara carne, si cu cat mai putine proteine animale.

Anemie la adulti - se consuma cate 15-20 de lingurite de salata de hrean cu sfecla rosie pe zi. Hreanul contine mici cantitati de fier, dar cel mai important rol al sau este optimizarea digestiei si a metabolismului, asa incat fierul prezent in celelalte alimente sa poata fi asimilat de catre organism.

Inapetenta, anemie la copii - se consuma cel putin o data pe zi o salata obtinuta din hrean ras fin (1-2 lingurite), mar cu tot cu coaja (2 lingurite), sfecla rosie (1-2 linguri) si morcov (1-2 linguri). Aceasta mini-cura se tine minimum o luna, fiind recomandata cu precadere pe perioada iernii si la trecerea de la sezonul rece la cel cald.

Reumatism, guta - intr-o cana de lapte cald se pun 1-2 lingurite de suc de hrean. Acest preparat se bea pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Un tratament dureaza minimum trei saptamani, avand efecte antiinflamatoare si detoxifiante.

Sinuzita, rinita - iata cel mai puternic si rapid remediu contra acestor afectiuni, preluat din medicina populara romaneasca: intr-o basma de culoare rosie (asa cere traditia!) se pun 2 lingurite de hrean ras. Se aplica pe zona fruntii, atat timp cat este suportata, avand grija sa nu apara arsura pe piele. Nasul se desfunda aproape instantaneu si incep sa fie eliminate secretii din abundenta, curatindu-se astfel caile respiratorii superioare. Se recomanda sa se faca acest tratament, cu efecte extrem de rapide, cate patru-cinci zile la rand. Daca aveti pielea prea sensibila si nu suportati hreanul aplicat direct, este suficient sa inspirati, de cat mai aproape de nas, vaporii emanati de radacina proaspat rasa.

Dureri articulare - pe zona afectata se aplica o cataplasma cu hrean crud, atat timp cat nu apare senzatia de arsura. Suplimentar, dupa indepartarea cataplasmei, se poate aplica un unguent camforat.

Paralizie faciala - se aplica pe obraz, de doua ori pe zi, o cataplasma cu faina de hrean si in, obtinuta dupa reteta de mai sus. Peste compresa se pune un nailon si se tine o sticla cu apa calda, asa incat sa se obtina o usoara hipertermie locala. Fiecare aplicatie nu va dura la inceput mai mult de 1 minut, ajungandu-se intr-o saptamana la 10-15 minute, cu grija pentru ca pielea sensibila a obrazului sa nu fie lezata.

HREANUL

Intern, hreanul se administreaza cu prudenta persoanelor cu colon iritabil sau care sufera de colita de fermentatie. Abuzul de hrean in alimentatie duce la deranjamente digestive si tulburari nervoase. Extern, mai ales sub forma de cataplasma, hreanul va fi folosit cu prudenta de catre persoanele care au pielea sensibila, alergica.

Se spala foarte bine 12 oua, apoi se pun intr-un vas, cu coaja cu tot, si se tin timp de 12 ore in suc natural de lamaie (trebuie sa le acopere). Se scot ouale din sucul de lamaie, se sparg si se bat bine, dupa care se pun din nou in vasul cu suc de lamaie, in care se mai adauga 1 kg de hrean curatat de coaja si dat pe razatoare, 1 litru de tuica naturala tare (palinca de prune), 1 kg de miere. Amestecul se tine la macerat intr-un borcan, vreme de noua zile, dupa care se iau zilnic, dupa mesele principale, 1-3 linguri. Este o reteta folosita in special contra pneumoniilor recidivante, a bronsitelor cronice si a tuberculozei pulmonare. Pe langa efectele puternic antibiotice ale hreanului, acest preparat este si un puternic vitaminizant si remineralizant, precum si un redutabil stimulent imunitar.