Cei de la Institutul National de Statistica (INS) au transmis miercuri comunicatul lor obisnuit privind miscarea naturala a populatiei. Cati s-au nascut, cati au trecut la cele vesnice, cati au divortat si cati si-au unit destinele. Ca idee, continuam sa ne imputinam, dar ideea acestui articol este alta. Ne imputinam cu (prea) mare viteza in anumite zone din tara si crestem ca populatie in alte zone. De pilda, in ultimii 10 ani, comuna Floresti din Cluj, a crescut de la 7.600 de locuitori (in 2007), la peste 33.000 in 2017. Evident, cand ai o asemenea crestere a numarului de locuitori, asta iti afecteaza piata muncii, nivelul salariilor si preturile locuintelor (sau ale chiriilor). La polul opus avem cazul localitatii Orasu Nou din Satu Mare, ai caror locuitori s-au diminuat de la 7600, la 3800.

In 10 ani, schimbarile in materie de preferinta a romanilor pentru zona de resedinta s-au schimbat  enorm. Chiar si ordinea primelor 10 orase ale tarii dupa numarul de locuitori s-a schimbat. Datele au ca sursa Institutul National de Statistica. 

Iata cum arata acest clasament, acum: Timisoara pierde un loc in favoarea iasiului, Clujul urca o pozitie, dispare din top 10 Braila, dar intra Oradea.

Capitala, evident ca ramane pe primul loc. Datele reprezinta populatia dupa domiciliu, masurata de Statistica.

Ce ar mai fi de spus? Pai mai intai sa dam lista cu localitatile care s-au depopulatmasiv in ultimii 10 ani:

Cifrele din grafic reprezinta (in procente) scaderea numarului de locuitori in cazul acelor zone unde plecarile au depasit 20% din total.

Ca idee, avem in Romania 2.283 localitati pierd locuitori, doar 889 de localitati care castiga locuitori si avem acelasi numar de locuitori in 5 cazuri.

La polul opus, sa aruncam o privire asupra localitatilor care si-au dublat/triplat numarul de locuitori in ultimii 10 ani. Situatia sta ca in graficul de mai jos:

Am luat in calcul doar cresterile de peste 80%, unde campionii sunt zonele limitrofe Capitalei, Timisoarei, Clujului si Iasiului. Segmentul de crestere 60-80% al populatiei respecta aceeasi reteta.

Ca sa rezum, oamenii cauta disperati sa ajunge in jurul celor mai mari 4 orase din tara, lasand traiul (prea) linistit din micile orasele in care isi duceau viata. Asta ar trebui sa dea de gandit autoritatilor locale, atat din zonele in care se pleaca, cat si celor din zonele de destinatie.

Ce mai trebuie sa stim?

Populatia rezidenta a Romaniei e de 19,8 milioane de locuitori, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Date fiind faptul ca se nasc mai putin romani decat mor (sporul natural e negativ) si pleaca din Romania mai multi romani decat cei care se intorc, am ajuns sa "pierdem" aproape un sfert de milion de romani. Potrivit calculelor INS, in varianta optimista, pentru anul 2060, Romania ar putea avea 16,3 milioane locuitori, iar in varianta pesimista, doar 12,5 milioane locuitori. Varianta medie (care e si cea mai plauzibila), indica o Romanie cu 13,8 milioane locuitori. In toate scenariile, judetul Teleorman pierde cei mai multi locuitori. 

Romania nu e singura tara care se lupta cu fenomenul imbatranirii demografice. Zilele trecute citeam ca un satuc din Alpii elvetieni- Albinen, ofera peste 20.000 de euro fiecărui adult care se va stabili acolo. Elvetienii pun si niste conditii: sa ai sub 45 de ani, sa stai minim 10 ani acolo si sa iti cumperi o casa sau sa iti construiesti una, cu minim 170.000 de euro. Daca indeplinesti aceste criterii, vei primi in plus, pe langa cei 25.000 de franci elvețieni (21.500 de euro), cate alti 10.000 de chf (8500 de euro) pentru fiecare copil care te insoteste. Pe scurt, o familie formata din sot, sotiesi doi copii ar primi 63.000 de euro pentru a-și relua viata în Albinen. Un asemenea proiect intr-o localitate din Romania poate parea insa o utopie. 

• Scaderea populatiei rezidente, in perioada 2015-2060, la nivelul judetelor, in varianta medie de proiectare, va oscila intre -61,3% (Teleorman) si -7,5% (Iasi).

• Judetele care ar inregistra o diminuare a populatiei sub 100.000 de persoane ar fi: Bistrita-Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Iasi, Salaj, Sibiu, Timis, Tulcea si Vaslui. 

• In 2060 municipiul Bucuresti ar urma sa aiba in continuare cea mai numeroasa populatie (1,38 milioane persoane), urmat de judetul Iasi (a carui populatie va scadea la 728,7 mii persoane in 2060). Tulcea ar inregistra o reducere a populatiei cu aproximativ 97,8 mii persoane si va ramane in continuare judetul cel mai putin populat.

• La nivel teritorial, populatia rezidenta de 80 de ani si peste va creste in toate judetele, atat in varianta medie, cat si in varianta intermediara. In varianta medie, in anul 2060, un numar de 18 judete vor inregistra ponderi de peste 40,0% ale populatiei rezidente de 80 de ani si peste din populatia varstnica (Arges, Botosani, Braila, Buzau, Calarasi, Galati, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Neamt, Mehedinti, Olt, Prahova, Salaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui si Valcea). 

• Numai in judetele Cluj, Ilfov, Timis si municipiul Bucuresti se vor inregistra, in anul 2060, ponderi mai mici (sub 30%) ale populatiei de 80 de ani si peste. In varianta intermediara, in anul 2060, ponderea populatiei rezidente de 80 de ani si peste in populatia varstnica va oscila intre 50,6% in Teleorman si 26,6% in Cluj, 21 de judete inregistrand ponderi ale populatiei de 80 de ani si peste de peste 40%. 

sursa: hotnews.ro