Universitatile care doresc sa mentina specializari rare ar putea introduce, incepand cu urmatorul an academic, dubla specializare la nivel de licenta, dandu-le absolventilor acestora o sansa mai mare de incadrare pe piata muncii. Problema a fost ridicata de conducatorii institutiilor universitare, in cadrul Consiliului National al Rectorilor (CNR) care se desfasoara zilele acestea la Timisoara. 

'Sunt cateva universitati care-si doresc sa pastreze anumite specializari rare, de exemplu limbile greaca, latina sau specialisti in istorie pe anumite subramuri ale acesteia etc. si pentru a putea fi rentabila o astfel de specializare, pentru a putea fi sustinuta financiar, universitatile au ajuns la concluzia ca ar trebui ca cei care studiaza in cadrul acestor programe de studii sa primeasca o sansa in plus la absolvire in ceea ce priveste angajarea, sa aiba o a doua specializare', a declarat vineri seara, la Timisoara, Gigel Paraschiv, secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Potrivit oficialului din ME, lucrurile nu sunt inca foarte clare si urmeaza ca, impreuna cu Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), sa se stabileasca o procedura prin care sa poata fi reunite anumite specializari. El a mentionat faptul ca pe procesul Bolognia, invatamantul superior este de maximum 4 ani, statul roman asigurand invatamantul fara taxa pentru aceasta perioada. In momentul in care se doreste o a doua specializare, trebuie identificate acelea care sa aiba un trunchi comun, astfel incat studiile sa nu depaseasca aceasta durata.

'Universitatile vor veni cu propunerile in ceea ce priveste aceste duble specializari, se va face un studiu de oportunitate sa vedem ce se intampla peste 4 ani, daca cei care vor absolvi aceste duble specializari vor putea fi primiti de piata fortei de munca si vor veni cu propuneri in ceea ce priveste specializarile pe care doresc sa le uneasca. Functie de toate aceste lucruri, ARACIS va stabili o procedura prin care aceste programe de dubla specializare sa fie acreditate, mergand pe ideea ca ele provin din programe deja acreditate', a adaugat Paraschiv.

Un alt aspect dezbatut de rectorii reuniti la Timisoara a vizat faptul ca institutiile de invatamant superior isi doresc sa devina universitati antreprenoriale, pentru ca rectorii sa poata avea flexibilitate in ceea ce priveste utilizarea veniturilor pe care reusesc sa le atraga. 

Ministerul Educatiei va analiza modalitatea legala prin care, in viitorul apropiat, acest lucru sa poata fi aplicabil.

'Universitatile trebuie sa aiba spirit antreprenorial, sa creeze plus valoare, sa-si breveteze si sa-si vanda ideile, sa acorde consultanta mediului de afaceri, de unde pot scoate bani', a punctat secretarul de stat.

In acest fel, pot creste soldurile universitatilor, care sunt sumele pe care acestea le-au acumulat in decursul anilor, care nu au fost cheltuite si la finele anului se reporteaza in anul viitor. Deocamdata, insa, dupa cum s-a aratat in cadrul discutiilor, institutiile de invatamant superior nu au posibilitatea sa cheltuiasca banii. 

Universitatile romanesti nu sunt extrem de bogate, dar sunt cateva mari care au solduri de zeci de milioane de lei, dar si care au doar cateva zeci de mii de lei, acest aspect fiind diferit in functie de numarul de proiecte de cercetare pe care le au, de cel al proiectelor europene pe care le deruleaza sau de capacitatile de productie pe care si le-au creat.

'Consider, azi, ca ne descurcam cu banii pe care-i avem, dar nu inseamna ca suntem multumiti. Ne dorim mai multi bani pentru promovarea universitatilor romanesti, dar sa nu uitam ca acele universitati care doresc excelenta nu sunt impiedicate de nimeni sa acceseze fonduri europene, proiecte de cercetare; s-a lansat Programul 2020, universitatile pot crea consortii. Pentru excelenta, trebuie sa te lupti sa gasesti sursele de finantare', a explicat Gigel Paraschiv.

Un alt subiect dezbatut de rectori s-a referit la internationalizarea universitatilor, deschizandu-le nu doar studentilor romani, ci si strainilor.

'Nu trebuie sa mai asteptam sa scolarizam doar studenti romani, mai ales in conditiile in care numarul absolventilor de liceu cu diploma de bacalaureat scade de la an la an. Trebuie sa aducem in universitatile romanesti studenti straini, care sa studieze pe cont propriu valutar, bani care intra in bugetul respectivelor institutii academice. In ultimul timp, universitatile au inteles lucrul acesta si au aparut programele de studiu in limbi straine. In Universitatea de Vest Timisoara, spre exemplu, sunt 5 programe pentru licenta si 6 de master in limbi straine', a precizat secretarul de stat in Ministerul Educatiei. AGERPRES