Domnul Dacian Ciolos face o noua rectificare. Ia bani dintr-o parte si ii pune in alta. Scade, din bugetele unor ministere, sumele necheltuite si le dirijeaza catre alte institutii. Nu a inventat el rectificarile. Ele s-au facut sub toate guvernele. Si, de fiecare data, rectificarea poate sta la baza unei radiografii a prostiei. A prostiei guvernamentale. Iar acum, vorbim despre Guvernul Ciolos. Care spune ca este mai bun. Fiindca e tehnocrat. Macar cu numele. Ei bine, domnul Ciolos rectifica o prostie printr-o prostie si mai mare.

Este de presupus ca, la sfarsitul unui an calendaristic, un guvern responsabil, in baza propriei viziuni si filosofi politice sau, in cazul nostru, tehnocrate, elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli. La baza lui, pe langa filosofie si viziune, stau calcule riguroase. Pot fi cunoscute cu destul de multa precizie veniturile care urmeaza sa fie incasate prin politicile preconizate vizand corectarea. Apoi, in functie de obiective, aceste venituri sunt repartizate in bugetul de cheltuieli. Cheltuielile cu atat mai mult pot fi riguros prevazute. In principiu, pe parcursul anului calendaristic, nu ar trebui sa aiba loc prea multe abateri. Si, cu toate astea, Guvernul Ciolos, ca si alte guverne, face mai multe rectificari. Acum, inca una.

Sunt ministere care nu au consumat sumele alocate. Asta se traduce astfel: respectivele ministere si-au stabilit obiective pe care nu le-au indeplinit sau pe care, pur si simplu, le-au abandonat pe parcurs. Asa ceva ar putea fi de inteles, dar si acolo cu greu, pentru un guvern politic. Care promite, de pe un an pe altul, mai mult decat poate face.

Daca un ministru nu isi indeplineste obiectivele, se cheama ca este un ministru prost. Fie el politic sau tehnocrat. Neindeplinirea obiectiveleor, obiective care presupun, fireste, cheltuieli, inseamna, nici mai mult, nici mai putin, ca respectivul ministru nu s-a achitat de sarcinile asumate si si-a batut literalmente joc de resursele pe care societatea i le-a pus la dispozitie. Aceasta este jumatate din ceea ce se cheama rectificarea bugetara.

Cealalta jumatate este la fel de grava. Sunt alte ministere care si-au irosit resursele. Si au, prin urmare, nevoie de fonduri suplimentare. Care le vin prin rectificari. Vorbim nu numai de ministere, ci si de institutii. Cum sunt, de pilda, institutiile de forta, in frunte cu SRI. Si care, de fiecare data, observam ca hacuie bucati importante din cascavalul rectificarilor. Si apropo de SRI, s-a mai pomenit altundeva in lume un serviciu secret care, numai pe litoralul Romaniei, sa beneficieze de doua mega hoteluri de lux? Care se adauga zecilor de stabilimente de acest fel de pe intreg cuprinsul patriei. Daca acestea ar trece pe mana Ministerului Turismului, am avea un nou ONT. Stiti dumneavoastra, institutia de pe vremuri care asigura vacantele pentru milioane de romani.

Responsabilii acestor ministere si institutii care beneficiaza de rectificari sunt, la randul lor, prosti planificatori. In general – exceptia care confirma regula e SRI -, aceste institutii lucreaza si ele dupa un plan, parte a programului de dezvoltare economica a unui stat. Daca, de doua, trei ori pe an, o asemenea institutie sau minister ajunge la concluzia ca are nevoie de mai muti bani, atunci, la randul meu, trag si eu concluzia ca responsabilii acestor institutii nu stiu pe ce lume traiesc.

Si, acum, sa trecem la fondul chestiunii. Daca Guvernul Ciolos pretinde, in continuare, ca nu este unul politic, atunci nu are decat sa procedeze ca un guvern tehnocrat. Si sa demonstreze ca preocuparea sa pentru banul public si pentru situatia economica a Romaniei, indiferent cine vine la putere, este luata in serios. Intr-o asemenea ipostaza, Guvernul Ciolos ar trebui, pur si simplu, sa constate ca mai multi sefi de institutii nu si-au facut datoria si ca nu au reusit sa isi utilizeze bugetul. Pe acestia ii poate da afara sau ii poate pastra. Mai ales ca suntem la spartul targului. Dar cu banii cum ramane? Banii economisiti astfel, prin prostie, ar trebui, pur si simplu, utilizati pentru a efectua plati prevazute sau previzibile pentru primul semestru al anului urmator. De pilda, cum bine zice Dragnea – cat de drag mi-e Dragnea in opozitie! –, sa fie facute plati anticipate catre fermieri. Pentru ca, macar la anul, sa poata concura cu fermierii din celelalte state europene. In niciun caz acesti bani nu trebuie redistribuiti.

Iar institutiilor care plang ca au nevoi suplimentare, Dacian Ciolos ar trebui sa le bata obrazul. Si sa ii intrebe: 1. Pe ce obiective, altele decat cele prevazute, au cheltuit, mai devreme decat trebuia, sumele alocate? 2. Ce oportunitati au descoperit, altele decat cele pe care le-au prevazut la sfarsitul anului trecut?

Altfel, avem de-a face, cum am scris in titlu, cu o mega prostie materializata printr-o rectificare.