La Reşiţa, chiar şi după 24 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, asociaţiile de revoluţionari sunt împărţite în două tabere, iar la manifestările de comemorare a celor care şi-au jertfit atunci viaţa participă din ce în ce mai puţine persoane.

Pe 21 decembrie 1989, mii de oameni s-au adunat în centrul Reşiţei pentru a spune 'nu' regimului totalitar. Sâmbătă, însă, doar câteva zeci de persoane au participat la ceremonia de comemorare organizată la Troiţa Eroilor, reprezentanţi ai asociaţiilor de revoluţionari şi familiile victimelor Revoluţiei. 

'În 1990, când eram prefectul judeţului, împreună cu revoluţionarul Nicu Vlădulescu am început construcţia acestei troiţe, cu meşteri din Maramureş. Nu mi-am imaginat atunci că la comemorarea morţilor noştri, la ceea ce ar fi trebuit să fie un fel de jubileu al Revoluţiei, pentru că asta înseamnă 21 decembrie pentru Reşiţa, să fim atât de puţini oameni şi aceia atât de dezbinaţi', a subliniat primul prefect al judeţului Caraş-Severin de după 1989, Liviu Spătaru. 

Această dezbinare, în opinia lui Spătaru, nu face cinste acelora care o întreţin în mod voit. Potrivit fostului prefect, dacă ar exista o singură asociaţie de revoluţionari, vocea acestora s-ar auzi mult mai bine în a-şi apăra idealurile. 

Familiile celor căzuţi la Revoluţie le-au cerut autorităţilor să dea publicităţii numele celor care le-au împuşcat fiii, soţii, ori fraţii, pentru că, susţin rudele victimelor, nici la această dată nimeni nu a fost condamnat.

'Nimeni nu a fost, nici după 24 de ani, condamnat. Soţul uneia dintre văduvele de aici a fost omorât la Revoluţie, iar vinovatul a fost condamnat şi, imediat după aceea, amnistiat. Cum este posibil aşa ceva? Dumneavoastră, presa, aveţi puterea de a afla adevărul. Ajutaţi-ne! Ne întâlnim în fiecare an aici şi ne răscolim sufletele de durere, iar criminalii sunt tot în libertate, printre noi', a declarat văduva Gabriela Bîrboră. 

Cu acest prilej, a avut loc şi o slujbă de pomenire, iar familiile celor căzuţi la Revoluţie au împărţit grâu fiert celor prezenţi.

La manifestare au participat şi parlamentarul PNL de Caraş-Severin Iosif Secăşan, subprefectul judeţului, Ioan Anton Paulescu, iar din partea Consiliului Judeţean Caraş-Severin secretarul general Ion Imbrescu şi Constantin Bâtea. 

'Prin jertfă de sânge, în Decembrie 1989 românii se îndreptau către un alt sistem valoric, al democraţiei pe care nu am ştiut-o atunci şi, probabil, nu o ştim suficient de bine nici acum. 21 decembrie este ziua în care ne cinstim eroii, ne aducem aminte de speranţele din acele zile şi tragem concluzia că nu le-am împlinit pe toate şi că poate nu noi, cei aleşi acum, am fost cei mai buni să ducem înainte speranţele acestui popor. Cu toate acestea, ne-am asumat acel moment, ne-am asumat etapele democraţiei care au urmat în România. Dumnezeu să primească jertfa lor de sânge, iar nouă să ne dea puterea şi înţelepciunea să fim demni de jertfa lor', a afirmat senatorul Iosif Secăşan.

De asemenea, duminică, Centrul Militar Judeţean Caraş-Severin şi Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere 'Al. Ioan Cuza', filiala Caraş-Severin, vor organiza comemorarea eroilor căzuţi la datorie în decembrie 1989 la Regimentul 17 Rachete Antiaeriene 'Semenic', la monumentul din incinta fostei unităţi militare. 

Ambele municipii din Caraş-Severin, Reşiţa şi Caransebeş, au fost declarate oraşe martir. În evenimentele din decembrie 1989, la Reşiţa şi-au pierdut viaţa 22 de persoane, iar la Caransebeş trei, iar alte câteva zeci au fost rănite. AGERPRES