În fiecare an, pe 21 mai, creștinii îi sărbătoresc pe Sfinții împărați Constantin și Elena. Datorită celor doi, creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a fost stabilită zi de odihnă. Aproape două milioane de români își sărbătoresc în această zi onomastica.

Împăratul roman Constantin cel Mare s-a convertit la creștinism în anul 312, după o minune. Înaintea unei bătălii cu împăratul Maxențiu, el a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria „hoc signo vinces“ – „prin acest semn vei învinge“. A pus să se zugrăvească pe scuturile soldatilor acest semn și a atacat armatele mult superioare ale lui Maxențiu. A câștigat bătălia și a cucerit scaunul de la Roma. Câteva luni mai târziu, a emis Edictul de la Milan (313), prin care acorda deplină libertate creștinismului. Împăratul Constantin a desființat pedepsele necreștine, precum răstignirea, a luat dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor, a generalizat ca zi de odihnă duminica si multe altele. O altă mare realizare a fost construirea, din temelii, a unei mari cetăți, care îi va purta numele: Constantinopol („orașul lui Constantin“). Mama sa, Elena, a întărit și a răspândit credința. Tradiția spune că, datorită eforturilor ei, a fost găsit lemnul Sfintei Cruci. După ce a găsit relicva la Ierusalim, împărateasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum și piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului. În perioada petrecută la Ierusalim, Elena a inceput construcția unor biserici la mormântul Domnului, în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce și-a petrecut ultima etapă a vieții la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei poate fi văzut la Muzeul Vaticanului.

În popor există mai multe superstiții legate de această zi. Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz si mei, deoarece se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă.

Aproape 2 milioane de români își serbează onomastica pe 21 mai. Majoritatea bărbaților se numesc Constantin, Costel, Costică, Costin sau Costi. Cele mai multe femei care își sărbătoresc onomastica se numesc Elena, Ileana, Lenuța, Constanța, Constantina, Leana și Nuți.