Copiii nascuti in anii in care au marcat caderea comunismului in statele din Europa Centrala si de Est si in fosta Uniune Sovietica au ajuns sa fie mai scunzi decat cei nascuti inainte, sau dupa aceasta perioada, in aceleasi zone geografice.Aceasta este concluzia inedita a unui studiu BERD, referitor la efectele tranzitiei in Europa

Diferenta de inaltime intre copiii nascuti intre 1989 si 1991, ajunsi acum adulti, si generatiile nascute inaintea lor si dupa ei, este de circa un centimetru.

Expertii de la BERD au facut analiza pe 51.000 de gospodarii din 29 de foste state comuniste, dar au studiat si patru state occidentale, care nu au trait in comunism.Principala concluzie: adultii care s-au nascut in perioada in care a cazut comunismul sunt cu 1,1 centimetri mai scunzi decat cei nascuti inaintea lor, sau cei nascuti dupa ei.

Inaltimea medie a adultilor din esantion a inceput sa scada cu doi trei ani inainte de caderea blocului comunist, iar o tendinta semnificativa de crestere a aparut abia dupa sase-sapte ani.

Cum explica BERD acest lucru? Perioada de tranzitie a insemnat in primul rand o recesiune brutala in majoritatea statelor ex-comuniste.

Cercetatorii spun ca tendinta de scadere in inaltime este vizibila mai ales in cazul statelor cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 15.000 de dolari.In plus, primii ani ai tranzitiei au cunoscut, pe langa recesiune, si o dezorganizare a serviciilor publice, in special in domeniul sanatatii.

Medicii recomanda celor nascuti inainte de 1989 sa-si faca analizele pentru hepatita B si COamenii, de multe ori, „se joaca” cu ficatul lor. De multe ori il agaseaza cu tot felul de elemente care nu fac decat sa-l destabilizeze. Este unul dintre cele mai importante organe din corp, uzina organismului, iar atunci cand incepe sa nu mai functioneze asa cum trebuie poate da multe batai de cap.
Alcoolul ori tigara sunt doua elemente nocive, pe langa altele, cum ar fi drogurile, piercingurile sau tatuajele facute cum nu trebuie ori alte elemente ce pot duce usor la o hepatita nedorita. Hepatitele sunt de multe feluri, iar doctorii se zbat sa gaseasca solutii pentru ele. Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, manager general al Institutului National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals, a declarat ca, in prezent, in domeniul hepatitelor cronice virale s-a ajuns in faza in care o astfel de boala poate fi tratata si vindecata.

“In momentul de fata putem spune ca, in ceea ce priveste etiologia cirozelor hepatice, putem vorbi de o etiologie generata de virusul hepatic C cam in 60% din cazuri, cu variatii mici, iar virusul hepatitic B de sine statator se face si el responsabil de circa 20% la pacienti nascuti inainte de 1996, cand a inceput vaccinarea nou-nascutilor in Romania. In momentul de fata in domeniul hepatitelor cronice virale putem spune ca am ajuns in faza in care avem o astfel de boala care poate fi tratata si vindecata. Se vorbeste din ce in ce mai mult de vindecarea functionala, aceasta vindecare functionala face apanajul infectiei cu virusul hepatic B, dar din ce in ce mai mult incepe sa faca apanajul si pacientilor infectati cu HIV. Deci avem o boala generata de infectia cu virus hepatic C care este vindecabila in momentul de fata. Studiile la nivelul international, care sunt studii de faza trei, arata ca putem sa vindecam pana la aproape de 100% acesti pacienti“, a declarat Streinu-Cercel.

Timisoara detine, alaturi de Bucuresti, aparate performante pentru depistarea virsului hepatic. Cercel a recomandat persoanelor nascute inainte de 1989 care au suferit interventii chirurgicale si au primit produse de sange sa se verifice pentru virusul hepatitei B si C. “In acea vreme nu se stia de acest virus si sangele nu era testat nici in Romania si nici in alte tari ale lumii”, a spus Cercel.

Banatul este regiunea unde virusul hepatic are o incidenta mare. Nu se stie insa daca e vorba de cauze specific zonei ori sunt cauze generale, ca peste tot in tara. “Nu am facut niste studii epidemiologice tintite pe zona respectiva, dar putem genera astfel de studii regionale”, spune Cercel.