Board-ul Fondului Monetar International (FMI) a analizat ultimul raport privind evolutiile din Romania si avertizeaza, intr-un comunicat transmis miercuri, ca inflatia si deficitele cresc, absorbtia fondurilor europene este slaba, investitiile au ramas in urma, iar economia se supraincalzeste.
Inflatia - media generala a scumpirilor - „se reia cu rapiditate”, decalajele dintre venituri si cheltuieli (deficitul bugetar) si dintre incasarile si platile balantei externe (deficitul de cont curent) se adancesc, investitiile au ramas in urma consumului, iar absorbtia de fonduri europene este slaba, astfel ca „sunt semne de supraincalzire a economiei”. Acestea sunt, pe scurt, principalele avertismente ale FMI, cu precizarea ca „lipsa unor progrese sustinute in ceea ce priveste reformele structurale ar constrange cresterea economica potentiala pe termen mediu”.

„Romania a inregistrat o crestere economica puternica in 2017, cu un nivel record al scaderii somajului si un sector financiar imbunatatit. Consumul privat, impulsionat de stimulente fiscale si de majorari ale salariilor, a condus la o crestere puternica a economiei, in timp ce investitiile sunt ramase in urma si reformele structurale au incetinit”, semnaleaza expertii FMI.

„Investitiile publice au scazut la un nivel redus ca procent din PIB de mai multi ani, cu o absorbtie redusa a fondurilor UE. Atat deficitul public, cat si deficitul de cont curent s-au adancit, la 2,8 si, respectiv, 3,4% din PIB in 2017”. Iar inflatia se reia cu rapiditate: „in timp ce tinta de inflatie a Bancii Nationale a Romaniei a fost atinsa in 2017, inflatia anuala a crescut de la luna ianuarie peste limita superioara a benzii din jurul tintei, ajungand la 5,2% in aprilie 2018”, se mai arata in comunicatul citat, care este postat pe site-ul institutiei financiare internationale.
„Cresterea economica este asteptata sa atinga cota de 5% in 2018, condusa din nou de stimularea continua a consumului privat prin relaxarea fiscala”, fiind insa „insotita de un deficit de cont curent si o inflatie ridicata, chiar si atunci cand politica monetara este inasprita”. Cresterea economica „se va modera pana la 3% pe termen mediu, deoarece efectele tranzitorii ale stimulentelor fiscale se estompeaza, iar investitiile amanate si lipsa unor progrese sustinute in ceea ce priveste reformele structurale ar constrange cresterea potentiala pe termen mediu”, mai arata expertii FMI.

Documentul mai semnaleaza ca „sunt semne de supraincalzire” si „exista riscul ca traiectoria actuala a politicilor sa creasca volatilitatea macroeconomica, sa submineze capacitatea de a rezista la eventualele socuri adverse si, in cele din urma, sa incetineasca convergenta catre tarile avansate ale UE”.

Potrivit FMI, principalele riscuri externe pentru perspectivele economice includ o schimbare brusca a apetitului global de risc. „Deteriorarea in continuare a soldurilor fiscale si externe sau o slabire a institutiilor ar putea perturba increderea investitorilor. Socurile externe si cele interne pot coincide si pot eroda increderea investitorilor si fluxurile de capital. Mentinerea nivelului rezervei adecvate a Romaniei, a tensiunilor fiscale si a unui curs de schimb flexibil ar contribui la combaterea acestor riscuri”, atentioneaza expertii.

In comunicatul FMI se mai arata ca directorii executivi ai institutiei au salutat „cresterea robusta, somajul redus si conditiile imbunatatite ale sectorului financiar”. Dar „directorii si-au exprimat, totusi, ingrijorarea cu privire la semnele de supraincalzire, inclusiv cresterea inflatiei si a deficitelor gemene, precum si investitiile ramase in urma si reformele structurale mai lente”. In acest context, oficialii au solicitat o politica macroeconomica mai stricta, consolidand in acelasi timp orientarea pe termen mediu si predictibilitatea politicilor pentru a sustine convergenta Romaniei la un nivel de trai mai ridicat in cadrul UE”.

Directorii FMI au mai remarcat ca „o politica fiscala mai prudenta ar contribui la reechilibrarea economica si ar reduce povara asupra politicii monetare”. In contextul unei cresteri economice puternice, oficialii au recomandat „un obiectiv fiscal mai mic decat tinta bugetara din 2018 de 3% din PIB” si au mentionat ca ar fi necesare „masuri fiscale suplimentare” pentru atingerea acestui obiectiv.

Membrii board-ului FMI „au incurajat reformele fiscale pentru a asigura realizarea obiectivului bugetar pe termen mediu al Romaniei”. Acestia au subliniat „necesitatea evitarii reducerilor (n.n.- de venituri) fiscale suplimentare, a cresterii moderate a salariilor si a pensiilor si a revizuirii punerii in aplicare a legii salarizarii unificate si a modificarilor pensiilor, in conformitate cu spatiul fiscal disponibil si cu obiectivele fiscale pe termen mediu”. Oficialii au subliniat si „importanta reformelor pentru sporirea eficientei sectorului public, prin consolidarea administratiei fiscale, pentru a imbunatati eficienta colectarii impozitelor” si „cresterea eficientei cheltuielilor prin revizuirea cheltuielilor si centralizarea achizitiilor si imbunatatirea absorbtiei fondurilor UE”, se mai arata in comunicatul FMI.

In fine, „directorii au sprijinit inasprirea politicii monetare intreprinse pentru reducerea inflatiei” si au incurajat banca centrala „sa ramana vigilenta si sa urmareasca o politica mai stransa, in functie de necesitati, pentru a ancora asteptarile inflationiste la nivelul vizat”. Banca centrala „ar trebui sa continue gestionarea conditiilor de lichiditate pentru a spori transmisia monetara”, se mai mentioneaza in document.

Recunoscand progresele inregistrate in trecut in lupta impotriva coruptiei, directorii au incurajat autoritatile de la Bucuresti sa mentina ritmul reformei.

In data de 16 martie, delegatia FMI si-a incheiat misiunea anuala in Romania, prezentand un set de concluzii preliminare din care reiese ca „politicile fiscale si monetare trebuie inasprite, iar lupta impotriva coruptiei trebuie sa continue”, a anuntat seful delegatiei, Jaewoo Lee.

„Economia romaneasca este in crestere, somajul a scazut la un nivel record, iar sectorul financiar se imbunatateste. Dar fara modificari de politici, cresterea va deveni din ce in ce mai fragila (...) Toate acestea merg mana in mana cu lupta impotriva coruptiei”, a spus Jaewoo Lee, intr-o conferinta de presa la incheierea misiunii din Romania.

„Continuarea deficitelor fiscale considerabile si cheltuielile de investitii scazute ar reduce spatiul pentru a sprijini economia in eventualele crize economice viitoare si risca sa slabeasca potentialul de crestere al Romaniei”. De aceea, „mentinerea unei convergente incluzive spre standarde de viata avansate ale Uniunii Europene necesita un cadru de politici previzibil, cu orientare pe termen mediu, sustinut de un guvern eficient si de o guvernare puternica. Acum este cel mai bun moment pentru a actiona pe toate aceste fronturi, cu politicile monetare si fiscale care actioneaza la unison”, a mai spus oficialul.

In opinia delegatiei FMI, deficitele mari acumulate in perioadele de crestere economica tind sa provoace dezechilibre interne si externe, avand ca rezultat acumularea de datorii excesive si fortand o ajustare mai puternica (si pro-ciclica) in eventualitatea unei recesiuni. Astfel ca „deficitul bugetar ar trebui sa fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt si in continuare la 1,5% din PIB pana in 2020, contribuind la o revenire usoara la obiectivul pe termen mediu din Romania (MTO), in conformitate cu angajamentele asumate fata de UE”.

Delegatia FMI a vizitat Romania in perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfasura discutiile prevazute in Articolul IV din statutul institutiei financiare internationale si pentru consultarea cu autoritatile centrale. „Echipa este recunoscatoare autoritatilor si altor omologi pentru ospitalitatea lor calda si un dialog constructiv”, a spus Jaewoo Lee, la incheierea conferintei de presa.