Ziare.com a stat de vorba cu Laura Ene, medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice la Clinica de Nutritie KiloStop, pentru a afla ce se intampla, concret, in organismul nostru cand suntem expusi schimbarilor bruste de temperatura.

"Corpul nostru este programat sa isi mentina o temperatura constanta. De aceea, atunci cand exista variatii de temperatura, intra in functiune mecanismul de termoreglare, pentru a nu se supraincalzi (atunci cand ne expunem la temperaturi ridicate) sau pentru a nu intra in hipotermie (atunci cand ne expunem la temperaturi scazute).

Termoreglarea reprezinta bilantul dintre producerea de caldura (termogeneza) si pierderea de caldura (termoliza). Organismul uman dispune de receptori care sesizeaza temperatura corpului. Aceasta este comparata cu temperatura de referinta a centrilor hipotalamici ai termoreglarii (37 +/-0,6 grade C), iar atunci cand exista diferente se declanseaza mecanismele care refac acest echilibru: termogeneza (adaptarea la frig) sau termoliza (adaptarea la caldura) ", explica dr. Laura Ene.

Aceste adaptari (cu atat mai mult cu cat sunt bruste si repetate) reprezinta un stres pentru organism, care este nevoit sa reactioneze si sa isi consume din resurse, pentru a-si mentine temperatura la un nivel constant.

Astfel, cel mai afectat este sistemul cardio-vascular, de aceea, pot aparea cresteri sau scaderi bruste de tensiune ori batai neregulate ale inimii (palpitatii), in contextul constrictiei sau dilatatiei vaselor de sange din corp.

Apar efecte si la nivelul muschilor. Atunci cand ne deshidratam, pierdem electroliti, motiv pentru care pot aparea crampe musculare sau carcei.

Cand este frig, organismul incearca sa se incalzeasca, iar acest lucru se intampla prin cresterea tonusului muscular (frisonul).

Deshidratarea poate afecta de asemenea urechea interna, de unde putem avea vertij sau ameteli.

La nivelul aparatului respirator, putem simti dificultati de respiratie, mai ales atunci cand este foarte cald si umed.

Tot in efortul de a se adapta, atunci cand este cald, vasele de sange din periferie (maini, picioare) se dilata excesiv, pentru a amplifica efectul de racire a corpului, ceea ce duce la senzatia de maini si picioare umflate.

O alta componenta meteorologica ce ne afecteaza atunci cand apar schimbari bruste de vreme este presiunea atmosferica, mai explica medicul. Modificarea ei poate produce dureri reumatice, migrene sau indispozitie.

Cine e in cel mai mare pericol

Pentru cine sunt mai cu seama periculoase toate aceste schimbari? Pe langa copii, batrani sau cei care lucreaza in aer liber, cel mai mult sufera de pe urma schimbarilor bruste de vreme hipertensivii si cei cu boli cardiace, persoanele cu probleme respiratorii, reumatice si de circulatie.

Acestea pot resimti urmatoarele simptome: ameteli, vertij, dureri de cap, senzatie de oboseala, stare de slabiciune marcata, dureri de cap sau in piept, palpitatii, dureri articulare generalizate sau indispozitie, explica medicul.

Ponturi pentru a intari imunitatea organismului

Efortul organismului de a-si mentine temperatura constanta influenteaza direct capacitatea de aparare a corpului nostru, adica imunitatea.

Chiar daca suntem in plina vara, imunitatea nu trebuie neglijata. Iar pentru ca organismul nostru sa fie cat mai bine aparat, trebuie urmate cateva reguli generale, explica medicul Laura Ene:

- hidratare corespunzatoare (minimum 2 l de lichide pe zi),
- miscare zilnica (cel putin 30 de minute),
- cel putin 7 ore de odihna in fiecare noapte,
- alimente de calitate, care sa aduca nutrientii de care are nevoie organismul, nu doar calorii.

Nu in ultimul rand, pentru imunitate este importanta si climatizarea, afirma medicul. Importanta este mentinerea unei temperaturi confortabile. "De multe ori ne expunem voluntar la aceste treceri bruste de la cald la rece, atunci cand afara este foarte cald si alegem sa setam temperatura aerului conditionat pe o valoare mica (18-20 C).

Astfel, atunci cand iesim din birou (de la 20 grade C) afara, la 35 de grade C (de exemplu), ne obligam corpul sa se adapteze rapid la o diferenta de temperatura mare, ceea ce ii suprasolicita si ii scade imunitatea pe termen lung", atentioneaza specialistul.

Alimente-cheie pentru un sistem imunitar greu de atacat

Revenind la mancarea ce ajuta imunitatea, in aceasta perioada ar trebui consumate mai cu seama alimente ce contin Vitaminele C, A, E, fibrele, omega 3, zincul si seleniul.

Vitamina C este esentiala in producerea de globule albe si anticorpi care lupta cu infectiile si este, de asemenea, un antioxidant puternic, care ajuta la protejarea celulelor de atacul radicalilor liberi. Cu alte cuvinte, iti mentine sanatatea, tineretea si frumusetea.

Mananca pepene galben, coacaze, grepfrut, kiwi, mango, papaya, zmeura, capsuni sau mandarine. Si mai bogate in vitamina C sunt unele legume ca patrunjelul, broccoli si ardeii (ardeiul gras galben are de aproape 2 ori mai multa vitamina C pe 100 g decat portocalele!).

Betacarotenul este, de asemenea, un puternic antioxidant care protejeaza celulele de deteriorarea radicalilor liberi (molecule instabile care apar ca produse ale metabolismului celular si ataca integritatea celulelor corpului).

In afara de morcovi (de care stie toata lumea), betacarotenul se gaseste si in salata verde, ficat de curcan, spanac, morcovi, ficat de vita, cartof dulce, dovleac, pepene galben sau broccoli, explica medicul.

Cand vine vorba de sistemul imunitar, vitamina E este deosebit de importanta pentru buna functionare a acestuia. O gasesti in ulei din germeni de grau, seminte si ulei de floarea soarelui, migdale, nuci de orice fel si alune - toate neprajite.

Seleniul este esential pentru un raspuns imunitar mai puternic si pentru lupta cu infectiile. Mai mult, seleniul poate reduce riscul aparitiei anumitor tipuri de cancer. Cele mai bune surse alimentare de seleniu sunt fructele de mare si tonul.

Zincul este un alt mineral important pentru un sistem imunitar sanatos, iar persoanele cu carente de zinc tind sa aiba un raspuns imunitar mai slab. Zincul este necesar pentru a produce si activa anumite tipuri de globule albe care lupta cu infectiile. Alimentele bogate in zinc sunt stridiile, crabii, carnea de vita si legumele verzi.

Alege, de asemenea, fibre din cereale integrale si grasimi sanatoase, pe care le gasesti in uleiuri vegetale si seminte, peste gras, masline, nuci si fructe oleaginoase. Alege sa le consumi insa cu masura, mai ales daca ai probleme cu greutatea. Combina-le cu legume proaspete cat mai divers colorate.