News Flash:

Culisele protocoalelor SRI. Ce efect devastator ar putea avea desecretizarea

20 Martie 2018
745 Vizualizari | 0 Comentarii
sri2

Protocoalele dintre SRI si alte institutii ale statului au fost readuse, recent, in atentia publica de Presedintie. Ulterior, SRI si-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza protocolul cu Parchetul. Juristii explica ce efecte ar putea avea publicarea acordurilor.
"Daca prin acele protocoale s-a adaugat la lege sau au fost adoptate modalitati de actionare sau modalitatea de actionare a institutiilor implicate a fost contrara legii, atunci acele protocoale sunt clar nelegale, iar activitatile desfasurate in baza eventualelor prevederi prin care s-a adaugat la lege sau a fost nerespectata legea in vigoare la momentul intocmirii lor, trebuie sanctionata. (..) Daca prin ele a fost depasita atributia legala a unor institutii, atunci fiind vorba de incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, iar ele trebuie urgent desecretizate si, ceea ce e foarte important, trebuie desecretizate si actele subsecvente incheierii protocoalelor, mai bine zis actele indeplinite de instititutii in virtutea protocoale daca sunt considerate a contine prevederi care adauga la lege", a explicat, pentru Mediafax, fostul judecator CCR Toni Grebla.

Astfel, in cazul protocolului dintre SRI si Parchetul General, daca s-ar constata, ca urmare a unor verificari, ca a completat legea, iar anumite anchete s-au desfasurat in baza prevederilor, efectele s-ar putea rasfrange asupra acestora.

"Ar duce la inlaturarea probelor obtinute intr-o cauza penala. De exemplu, proba in sine a fost obtinuta de SRI si a facut audieri SRI. Cand audierea efectiva trebuia facuta de organele de urmarire penala. Acesta este mecanismul sau scopul: daca s-au efectuat acte de urmarire penala sau alte activitati, care nu erau in sarcina institutiilor cu care s-au facut colaborari: de exemplu, SRI, cand ar fi fost in competenta exclusiva a procurorului, a politistului judiciar si nu a politistilor, respectiv angajatilor Serviciului Roman de Informatii. Aceste protocoale pot scoate la iveala alte aspecte, niste posibile infractiuni: unele intelegeri in baza unor colaborari interinstitutionale care par sa fie dincolo de lege. De unde sa obtina SRI abilitatea de a face un act de urmarire penala sau alta activitate care nu era in competenta lui? Acesta e un abuz in serviciu si automat, orice se produce printr-un mecanism ilicit primeste sanctiunea inlaturarii sau anularii respectivei activitati", explica avocatul Cristian Ene.

Situatia a fost readusa in discutie vineri, de Administratia Prezidentiala, care anunta, printr-un comunicat de presa, ca CSAT nu a impus incheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor institutii, motiv pentru care cererea de desecretizare a acestora nu intra in responsabilitatea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sau a presedintelui Romaniei.

"La nivelul CSAT, au fost aprobate doar directii de actiune si masuri generale pentru prevenirea sau inlaturarea riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii nationale, dispuse in temeiul Legii 415/2002. Prin urmare, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu a aprobat, prin Hotarari, incheierea unor protocoale intre Serviciul Roman de Informatii si Directia Nationala Anticoruptie sau intre Serviciul Roman de Informatii si alte entitati ale statului si nu a stabilit, prin prevederile Hotararilor aprobate, atributii suplimentare in sarcina acestora. Protocoalele au fost incheiate fie la solicitarea Serviciului Roman de Informatii, fie la solicitarea celorlalte entitati implicate, in baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare si functionare", anunta Administratia Prezidentiala.

Sursa citata a explicat ca declasificarea se face prin Hotarare a Guvernului, la solicitarea motivata a emitentului.

La cateva ore a venit si prima cerere de desecretizare a protocoalelor incheiate intre SRI si alte institutii ale statului, cea a premierului Romaniei.

Pentru ca cel mai dezbatut si contestat a fost protocolul SRI-Parchetul General, ministrul Justitiei a facut si el demersuri in acest sens, cerandu-i lui Augustin Lazar sa-i comunice daca si cate protocoale au fost incheiate de Ministerul Public, DNA si DIICOT cu SRI, data si semnatarii acestora, precum si demararea procedurii legale de desecretizare a continutului acestora.

Una dintre intrebarile din spatiul public este in ce maniera ar putea fi interpretat comunicatul Administratiei Prezidentiale.

"Eu privesc comunicatul Presedintiei in cheia in care afirma ca CSAT nu a avut initiativa incheierii acelor protocoale, ca nu a aprobat incheierea acelor protocoale si nu cunoaste continutul acestor protocoale si indica modalitatea prin care aceste protocoale, poate si sugereaza, trebuie sa fie desecretizate. (..).Dupa parerea mea, reprezinta o modalitate in care Presedintia este de acord ca aceste protocoale trebuie desecretizate", a declarat Toni Grebla.

Ulterior reactiilor unora dintre cele mai inalte institutii, luni, directorul SRI l-a contactat pe presedintele Comisiei parlamentare de Control al SRI pentru a il anunta ca este dispus sa initieze desecretizarea controversatului protocol-cel cu Parchetul General. Anuntul a fost facut de Claudiu Manda, precizand ca inainte de a actiona, Hellvig vrea sa dea explicatii in comisie.

"Am vorbit cu domnul Hellvig, dansul m-a sunat si si-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza acel protocol, este vorba despre protocolul intre SRI si Parchetul General si a prezentat dorinta de a ne vedea la comisie pentru a discuta despre anumite elemente din activitatea Serviciului Roman de Informatii", a declarat, luni, Claudiu Manda, seful Comisie de Control SRI.

Recent, pe 13 martie, la audierea din comisia parlamentara, inainte de comunicatul Administratiei Prezidentiale, si Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, s-a referit la protocoale.

"A fost abordat si subiectul protocoalelor de cooperare, care au facut deja obiectul verificarii comisiei, la care membrii comisiei au deja acces si care, din punctul meu de vedere, dincolo de faptul ca se inscriu in limita legii, au caracter tehnic si limitativ. Tocmai pentru a ne asigura de legalitatea cooperarii, respectiv pentru a reintampina eventuale excese ale institutiilor implicate. As vrea sa nu uitam ca practica ne-a dovedit faptul ca folosind aceste protocoale am prevenit si contrcarat riscul la nivelul Romaniei. Ne-am realizat misiunea serviciului, reusind sa trecem neafectati de un fenomen terorist cu valente globale de care putine tari au scapat neafectate, sa facem fata, sa gestionam problemele de spionaj din vecinatatea estica in conditiile in care numeroase tari au fost grav afectate. Prin aceasta am contribuit constructiv ca Romania sa fie catalogata ca tara sigura. Siguranta Romaniei, asa cum o resimt cetatenii ei astazi, nu este un dat, ci e rezultatul unor eforturi institutionale si ale unor sacrificii individuale si personale", spunea Florian Coldea.

In ceea ce priveste existenta protocoalelor in domeniul justitiei, a fost recunoscuta incheierea unui astfel de acord intre Parchetul General si SRI, insa nu intre DNA si Serviciu, desi cele doua institutii colaborau des, avand in vedere ca procurorii realizau filajul si interceptarile cu ajutorul ofiterilor de informatii. Dupa decizia CCR privind interceptarile, SRI si-a pastrat atributia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiterilor. Existenta unui protocol direct si a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmata si de conducerea Directiei dar si de SRI.

"Nu exista si nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA si nici protocol secret Coldea/Kövesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori intalniri intre procurori si ofiterii de informatii in case conspirative", informa DNA printr-un comunicat de presa.

O colaborare stransa, neparafata direct, a existat intre DNA si SRI, lucru care a reiesit de nenumarate ori din comunicatele DNA, in care erau mentionati ofiterii SRI. Monitorizarea atenta a dosarelor de coruptie a fost confirmata si de fostul sef al Directiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbrava, care intr-un interviu acordat Juridice.com pe 30 aprilie 2015, a declarat ca institutia urmareste in instanta, pana la solutionare, cauzele la care a contribuit.

"Daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata, in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze. Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, in opinia mea, ca sistemul judiciar isi dezvolta anticorpii necesari vindecarii acestei patologii", spunea Dumitru Dumbrava.

Cu toate acestea, in sistemul judiciar este cunoscuta implicarea ofiterilor SRI in activitatea procurorilor, inainte de decizia CCR, in anumite grupuri discutandu-se colaborarea stransa dintre parchete si SRI, in principal in privinta cauzelor de coruptie. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX ca prin sesizarea procurorilor in legatura cu anumite posibile fapte si realizarea interceptarilor/filajului, ofiterii isi urmareau munca, posibilitatea implicarii suplimentare fiind permisa sau nu de fiecare procuror in parte. Sursele citate au precizat ca, in acest context, munca anchetatorilor fiind usurata de contributia ofiterilor SRI, nu este exclusa o intruziune tacita, existand uneori impresia preluarii controlului asupra unei anchete, in sensul obtinerii de informatii mai mult decat necesare in ceea ce priveste desfasurarea cercetarilor intr-un anumit dosar.


parchetul toni grebla
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2020 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1167 (s) | 23 queries | Mysql time :0.015700 (s)