News Flash:

Credinte populare de Sfantul Andrei. Ce e interzis sa faci pe 30 noiembrie, ce trebuie sa ai in casa

29 Noiembrie 2022
443 Vizualizari | 0 Comentarii
Sfantul Andrei

In fiecare an, pe 30 noiembrie, crediociosii ortodocsi il praznuiesc pe Sfantul Andrei. Noaptea din ajun este asociata cu obiceiuri precrestine, precum aparitia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului si a vremii.

Este considerat si ocrotitorul Romaniei sau patronul spiritual al romanilor, fiind cel despre care se crede ca a adus pentru prima data religia crestina pe teritoriul tarii noastre, relateaza Adevarul.

Petru si Andrei au renuntat la indeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos si, dupa Invierea Domnului, au devenit „pescari de oameni“. "Sfantul Apostol Andrei a propovaduit Evanghelia in tinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei si Scitiei Minor, adica Dobrogea de astazi, in cetatile Tomis, Callatis si Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul romanilor“, spune parintele Paul Tudorache de la biserica "Sfanta Cuvioasa Parascheva".

Apostolul Andrei nascut in Betsaida este fratele Sfantului Apostol Petru. Se numara printre cei doisprezece apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, dupa ce Sfantul Ioan Botezatorul a marturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos.

De ce se pun grau la incoltit

In noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfantul Andrei exista credinta ca locuintele sunt pazite de strigoi, daca oalele si canile sunt intoarse cu gura in jos si cenusa calda e scoasa din soba. Tot atunci se crede ca spiritele mortilor bantuie prin locurile in care au trait, iar fetele de maritat isi vad ursitul in vis. Pentru a fi feriti de rele, din nicio casa nu trebuie sa lipseasca usturoiul.

Ziua Sfantului Andrei e marcata de superstitia legata de viitor sau de soarta. Tot in aceasta perioada, pentru a afla cat de rodnic va fi urmatorul an, gospodinele pun boabe de grau la incoltit, intr-o strachina cu apa. Cat de des va rasari graul, atat de bogata va fi recolta de anul viitor.

Conform traditiei, graul pus la incoltit cu prilejul zilei de Sfantul Andrei "spune" cate ceva despre viitorul celui care l-a plantat. De Anul Nou, cum arata graul, asa va fi si sanatatea acestuia in noul an.

Pestera in care s-a adapostit, loc de pelerinaj

La aproximativ 80 de kilometri de Constanta, in apropierea localitatii Ion Corvin, se afla pestera in care s-a adapostit Sfantul Apostol Andrei.  Aici, la Betleemul neamului romanesc, vin in fiecare an mii de credinciosi spre a-l cinsti pe Sfantul Apostol Andrei. Conform istoricilor bisericesti, Sfantul Apostol Andrei a fost martirizat in cetatea Patras din Grecia de astazi, prin rastignire pe o cruce in forma de X, numita „crucea Sfantului Andrei“.

In anii 1930, cunoscutul teolog Ioan Dinu a amenajat Pestera unde a trait Sf. Andrei.

PS Chesarie Paunescu, episcopul Constantei, a sfintit acest asezamant in data de 23 iulie 1944. In perioada comunista, acesta a fost desfiintat, dar reactivat in anul 1990. Tot atunci a devenit schit, iar trei ani mai tarziu a devenit manastire de calugari. In acest timp a fost construit al doilea corp de chilii pentru calugari si gospodarii anexe.

La 1 octombrie 1995, IPS Lucian, arhiepiscopul Tomisului, a sfintit paraclisul cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului. Constructia bisericii mari, inceputa in anul 1998, a fost terminata in 2002. La aceasta manastire se afla moastele Sfantului Apostol Andrei, daruite in anul 2003 de catre Mitropolia Kefaloniei din Grecia.

Primul care a propovaduit Evanghelia

Unii istorici si teologi din primele veacuri  crestine sustin ca  Sfantul Apostol  Andrei a  fost  primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in  teritoriul   dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub  numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre.

“In sprijinul evanghelizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei vin si unele colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea sidin Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneste de "schitul" sau "manastirea" lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urma ascultand si slujba savarsita acolo. Exista apoi cateva numiri de ape si locuri ca "Paraiasul Sfantului Andrei", "Apa Sfantului" sau "Pestera Sfantului Andrei”, scrie pr.prod.dr. Mircea Pacurariu pe site-ul crestinortodox.ro.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2024 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1321 (s) | 43 queries | Mysql time :0.006587 (s)