Un tunel de 800 de metri, ascuns in muntii Romaniei, ar putea redeveni atractie turistica.

De aproape 120 de ani dateza unul dintre cele lungi tuneluri din vestul tarii, construit in apropiere de Hunedoara, pe traseul unei vechi linie de cale ferata, scoasa din uz in urma cu un deceniu. Tunelul parasit, dar bine conservat, a ramas unul dintre putinele locuri care amintesc de marile investitii industriale finantate de statul austro-ungar.

Cele mai vechi constructii industriale pastrate in imprejurimile Hunedoarei dateza din secolul XIX-lea, in care statul austro-ungar acordase o importanta strategica exploatarii zacamintelor de fier din zona. Putine locuri mai amintesc insa de marile investitii realizate in acele vremuri. Unul dintre cele mai neobisnuite dintre ele este tunelul construit in urma cu aproape 120 de ani, aflat pe traseul uneia dintre cele mai vechi cai ferate din Transilvania.

Linia industriala care lega Hunedoara de furnalul de la Govajdia si de minele de fier din zona Ghelariului impresiona prin spectaculozitatea ei si prin frumusetea privelistior din munti, insa punctul sau principal de atractie a fost tunelul de aproape 800 de metri sapat in munte si captusit cu caramizi.

Tunelul ascuns intre dealurile satului Zlasti, la cativa kilometri de Castelul Corvinilor, impresioneaza prin lungimea sa, dar si prin starea sa buna de conservare. Se numara printre foarte putinele constructii de pe traseul mocanitei pastrate in intregime, in timp ce in ultimii ani cladirile haltelor si ale depourilor, viaductele, podurile, podetele si linia ferata au fost distruse si au disparut.

Tunelul parasit ar putea deveni uul dintre obiectivele istorice spre care sunt indrumati cei care calatoresc in Hunedoara pentru a vizita Castelul Corvinilor, sustin localnicii, insa deocamdata planurile autoritatilor locale fata de acesta s-au lasat asteptate. La fel si initaitivele de transformare a fostului traseu al mocanitei intr-o atractie turistica.

Linia de cale ferata ingusta de la Hunedoara, pe care se afla tunelul de 750 de metri, a fost construita la sfarsitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania. Povestea caii ferate care lega Hunedoara de Tinutul Padurenilor a inceput in 1899, iar investitia a fost inaugurata in 29 septembrie 1900. Linia infiintata pentru transportul calatorilor si al minereului de fier, a fost realizata de societatile austriece „Gfrerer”, „Schoch” si „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecand prin valea Zlastiului, valea Govajdiei si e valea Retisoarei, avand statia finala in Retisoara (Ghelari), aflata la 16 kilometri de Hunedoara.

In anii constructiei caii ferate, Hunedoara trecea prin mari transformari. Incepuse constructia Uzinelor de fier, inaugurate in 1884 o data cu deschiderea primului furnal. Orasul donase 20 de hectare de teren si pentru constructia acestora. Pana in anul 1902 au fost ridicate cinci furnale, iar pana in 1906, in Uzinele Hunedoarei au fost puse in functiune 46 de cuptoare in care era prelucrat minereul destinat productiei de fier si de fonta si, pentru cativa ani, a celei de otel. Tot la sfarsitul secolului al XIX-lea, a avut loc inaugurarea liniei ferate care a legat nodul feroviar Simeria de Hunedoara. Si tot atunci Castelul Corvinilor a trecut prin cel mai amplu proces de restaurare.

Calea ferata ingusta a functionat aproape neintrerupt timp de peste un secol. In 1990, la depou lucrau 120 angajati cu tot cu personalul de intretinere, manevranti si mecanici. Declinul combinatului siderurgic a pecetluit soarta liniei de cale ferata ingusta. Din 2009, ultimii kilometri ai tronsonului feroviar au fost dezafectati, iar materialul a fost dat la fier vechi sau revalorificat in constructii. In prezent, din tronsonul feroviar a ramas doar terasamentul si doua tuneluri.