Pe 30 aprilie 2014 s-au împlinit 3 ani de la trecerea lui Petru Cârdu în eternitate. Renumitul ziarist şi publicist, poet, traducător, critic literar şi editor s-a stins subit, la Spitalul din Vârşeţ (Serbia).

Petru Cârdu s-a născut pe 25 septembrie 1952, la Sâmianaş-Bariţe (30 de km depărtare de oraşul Vârşeţ, aşezat la câţiva kilometri de frontiera cu România). Şcoala primară începută la Bariţe o termină la Vârşeţ, unde absolveşte şi liceul (secţia în limba română). Studiile superioare le face la Belgrad (filologie) şi la Bucureşti (Istoria şi teoria artelor). Încă din anii studenţiei, a fost membru în redacţia revistei „Tribuna tineretului”, apoi membru în redacţia revistei „Lumina”, a revistei „Polja”, în Colegiul de redacţie al publicaţiilor Societăţii de Limba Română din Voivodina.

Din anul 1977 a devenit redactor, apoi redactor responsabil şi preşedinte al Comunei literare Vârşeţ (KOV), unde a rămas până la trecerea în nefiinţă. În anul 1984 s-a angajat ca redactor corespondent pentru Vârşeţ al Postului de Radio Novi Sad. De la reînfiiţarea Teatrului Profesionist Românesc din Voivodina (2003), a fost preşedintele Consiliului artistic, făcând voluntariat cum făcea şi la KOV.

A debutat precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), iar editorial cu volumul „Menire în doi” (1970) la editura „Libertatea”. Încă din 1971 a publicat bilingv volumul de poeme „Pronume/Zamenice”, la KOV şi Libertatea. Au urmat numeroase volume de poezie în limbile român şi sârbă. Petru Cârdu a fost cel de al nouăsprezecilea laureat al „Premiului European pentru poezie KOV” (decernat postum), pe care Comuna literară Vârşeţ îl acordă din doi în doi ani şi a cărui fondator este chiar Petru Cârdu. Acest premiu cunoscut în toată lumea azi poartă numele „Premiul European pentru poezie KOV-PETRU CÂRDU”.

Petru Cârdu este şi autorul unor importante antologii, precum şi a sute de traduceri a poemelor poeţilor sârbi şi români publicate în revistele de literatură din România, respectiv Serbia. Petru Cârdu a tradus şi zeci de volume de poezie ale autorilor români, ceea ce îl face să fie un adevărat ambasador al literaturii române în Serbia.

Seratele literare organizate la KOV pentru a promova volumele autorilor KOV precum şi lansări de carte a altor edituri din ţară şi străinătate, cunoscute sub numele „Miercuri la Sterija”, au găzduit poeţi precum Stănescu, Doinaş, Blandiana, Bogza, Encensberger, Kunze, Davičo, Redjep, Pavić, Pavlović, Zlobec, Eva Lipska, Thomas Shapkott, Peter Handke, Vasa Pavković, Tanja Kragujević.

Petru Cârdu a fost şi publicist, meseria care nu-i venea greu decât atunci când comenta teme despre poezie sau când a stat de vorbă cu marii scriitori ai lumii. Capodopere pentru cultura universală sunt interviurile sale cu Cioran, Ionescu, Eliade, Noica, Crnjanski, Bogza, Stănescu, Bulatović, Pavić, Pavlović, Arrabal, Preda, Zlobec, Blandiana, Bugajski, Kuprijanov. Aceste interviuri au fost de fapt convorbiri şi dezbateri despre poezie, filosofie sau artă, între oameni de cultură.

Petru Cârdu n-a iubit foarte mult premiile literare, dar a fost încununat cu câteva premii importante, în ţară şi străinătate. La ceremonia decernării mergea rar de tot. Unele îi erau totuşi dragi – acelea care au fost decernate de prietenii devotaţi, poeţi pentru care avea o deosebită stimă şi de care era sigur că îi iubesc şi apreciază poezia. Este reprezentat în zeci de antologii în ţară şi străinătate. În onoarea poetului, Uniunea Europeană Banat din România editează Revista Petru Cârdu, prin proiectul „Banatul Istoric, Spaţiul Intercultural Româno-Sârb”, finanţat în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia. Primul număr a fost dedicat chiar poetului Petru Cârdu, operei sale şi eforturilor sale de a traduce în limba sârbă cele mai importante scrieri ale unor poeţi români. Proiectul „Banatul Istoric, Spaţiul Intercultural Româno-Sârb” este derulat de Uniunea Europeană Banat din România, organizaţie membră a Uniunii Federaliştilor Europeni, în parteneriat cu Comuna Literară Vârşeţ - Knjizevna opstina Vrsac (KOV), Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Muzeul Satului Bănăţean Timişoara şi Liceul „Borislav Petrov Braca” din Vârşeţ.