Fizicianul Stephen Hawking, care a murit miercuri dimineata, la varsta de 76 de ani, a fost cel mai celebru om de stiinta britanic al vremurilor actuale, un geniu care si-a dedicat viata descoperirii secretelor Universului, potrivit AFP.
Fizicianul s-a stins din viata in liniste in locuinta sa din Cambridge, in cursul diminetii de miercuri.

"Suntem profund intristati de decesul, astazi, al iubitului nostru tata", au transmis Lucy, Robert si Tim, copiii regretatului fizician.

"A fost un mare savant si un om extraordinar, ale carui activitate si mostenire vor dainui timp de multi ani", se mai afirma in comunicatul emis de familia lui Stephen Hawking.

Familia a laudat "curajul si darzenia" fizicianului, adaugand ca "inteligenta si umorul" acestuia au inspirat oameni din intreaga lume.

Nascut pe 8 ianuarie 1942 - la 300 de ani de la moartea parintelui stiintei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins ca acest domeniu este destinul sau.

Insa soarta i-a jucat lui Hawking o festa cruda. Suferind de scleroza laterala amiotrofica (denumita si boala Lou Gehrig), o maladie paralizanta cu care a fost diagnosticat pe cand avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat intr-un scaun cu rotile si comunica prin intermediul unui computer si al unui sintetizator vocal.

Pacientii diagnosticati cu boala de care suferea Stephen Hawking traiesc, in medie, trei ani, numai 10% dintre acestia reusind sa supravietuiasca mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reusit sa depaseasca cu mult sperantele medicilor.

Profesorul i-a indemnat pe toti oamenii cu dizabilitati fizice sa se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face si sa nu regrete lucrurile pe care nu pot sa le faca.

"Sunt adesea intrebat: de cate ori te gandesti ca suferi de SLA?", a scris acesta candva. "Raspunsul este: nu prea des. Incerc sa duc o viata pe cat de normala posibil si sa nu ma gandesc la boala mea sau sa regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe", a mai scris acesta.

Stephen William Hawking a fost, insa, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte stralucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul in care s-a format si cum ar putea acesta sa sfarseasca.

"Scopul meu este simplu", a scris acesta. "Este intelegerea completa a Universului, de ce este asa cum este si de ce exista", a explicat fizicianul.

Mare parte din munca sa stiintifica a avut in centru o unificare a teoriei relativitatii - natura spatiului si timpului - si a celei cuantice - modul in care se comporta cele mai mici particule din Univers - pentru a explica crearea Universului si principiile care il guverneaza.

Viata pe Pamant, in pericol

In 1974, Stephen Hawking a devenit, la varsta de 32 de ani, cel mai tanar membru al celei mai prestigioase asociatii stiintifice din Marea Britanie, The Royal Society.

In 1979, a fost numit sef al catedrei de matematica de la Universitatea Cambridge, unde s-a mutat de la Universitatea Oxford pentru a studia astronomia si cosmologia teoretica.

In secolul al 17-lea, acest post a fost detinut de Isaac Newton.

Hawking a testat in cele din urma teoriile gravitationale ale lui Newton in 2007, cand, la varsta de 65 de ani, a participat la o cursa cu avionul in conditii de imponderabilitate, in SUA, parte a pregatirilor sale pentru o dorita calatorie suborbitala.

La acel moment, fizicianul a spus ca a vrut sa demonstreze ca handicapul fizic nu este un impediment pentru a realiza lucruri si sa incurajeze interesul pentru spatiu, despre care credea ca este destinul umanitatii.

"Cred ca rasa umana nu are niciun viitor, daca nu ajunge in spatiu", spunea acesta.

"Cred ca viata pe Pamant este intr-un risc in crestere de a fi distrusa de un dezastru precum incalzirea globala, un razboi nuclear, un virus modificat genetic si alte pericole", mai spunea acesta.

"Sansele ca o catastrofa planetara sa se produca in acest an sunt mici, dar riscul urmeaza o traiectorie crescatoare. Nu exista niciun dubiu ca aceste lucruri se vor intampla peste o mie sau zece mii de ani", declara cercetatorul britanic in urma cu cativa ani.

Omenirea ar putea sa isi gaseasca salvarea in cucerirea spatiala, spunea profesorul Hawking, potrivit caruia omenirea va avea nevoie de inca un secol inainte de a putea sa construiasca o serie de colonii umane in spatiu. Pana atunci, oamenii ar trebui "sa ramana foarte prudenti in aceasta perioada".

"Nu vom inceta sa facem progrese, deci ar trebui sa recunoastem pericolele si sa invatam sa le controlam. Sunt un optimist si cred ca vom putea sa facem acest lucru", a spus Stephen Hawking.

Mai recent, Hawking a declarat ca inteligenta artificiala ar putea contribui la eradicarea bolilor si saraciei, insa a avertizat asupra potentialelor pericole. "Pe scurt, succesul in crearea inteligentei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizatiei noastre. Pe langa beneficii, inteligenta artificiala ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalitati pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei multi", a spus Hawking in 2016, la inaugurarea unui centru de cercetare de profil la Universitatea Cambridge.

In 2015, celebrul savant a spus ca, daca inteligenta artificiala nu va cuceri omenirea, atunci acest lucru va fi realizat de o civilizatie extraterestra avansata.

"Daca extraterestrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelasi ca atunci cand Columb a ajuns in America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni", a spus profesorul Hawking.

"Astfel de civilizatii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, cautand sa cucereasca si sa colonizeze orice planete pe care le vor gasi", a declarat Stephen Hawking pentru cotidianul spaniol El Pais.

Profesorul britanic colabora la un proiect stiintific de amploare, ce vizeaza cautarea unor forme de viata extraterestra, cu ajutorul a doua dintre cele mai puternice telescoape din lume. Telescoapele analizeaza un milion dintre cele mai apropiate stele de Terra, cu speranta de a gasi semnale sau urme lasate in spatiu de forme inteligente de viata care provin de pe alte planete.

Savantii care participa la acest proiect, ce a beneficiat de o finantare de 100 milioane de dolari, cerceteaza, de asemenea, centrul galaxiei noastre - Calea Lactee -, alaturi de centrele celor mai apropiate 100 de galaxii, in cautarea unor unde radio ce ar putea fi emis de civilizatii extraterestre.

Cultura pop si politica

Geniul lui Hawking i-a adus celebritatea mondiala, fiind cunoscut ca un comunicator stralucitor, dedicat popularizarii stiintei.

Volumul "Scurta istorie a timpului", una dintre cele mai de succes carti din literatura stiintifica, lansat in 1988, a incercat sa explice populatiei largi teoriile fundamentale ale Universului.

A fost urmat, in 2001, de cartea "Universul intr-o coaja de nuca/ The Universe in a Nutshell".

In 2007, Hawking a publicat o carte pentru copii, "George si codul indescifrabil/ George's Secret Key to the Universe", impreuna cu Lucy, fiica sa, prin care a incercat sa explice modul in care functioneaza Sistemul Solar, asteroizii, gaurile negre si alte corpuri ceresti.

Cartea sa intitulata "The Grand Design", lansata in 2010, a provocat un scandal urias in randul liderilor religiosi, deoarece Hawking sustinea in acest volum ca nu este nevoie de o forta divina pentru a explica aparitia Universului.

Hawking a intrat si in cultura populara, cu aparitii speciale in productii precum "Star Trek: The Next Generation", "The Simpsons", iar vocea sa a fost inclusa si in piese ale formatiei Pink Floyd.

In afara de dezbaterile stiintifice, Hawking si-a exprimat public si pareri despre politica. Astfel, inainte de referendumul Brexit din 2016, i-a avertizat pe liderii politici britanici asupra pericolelor de a parasi Uniunea Europeana: "Sunt duse zilele cand puteam sa infruntam de unii singuri lumea".

A profitat de fiecare minut

Hawking s-a casatorit cu Jane Wilde in 1965, cuplul avand trei copii. Cei doi s-au despartit dupa 25 de ani, iar Hawking s-a casatorit cu fosta sa asistenta medicala, Elaine Mason, insa mariajul s-a destramat pe fundalul unor acuzatii de abuz, negate de fizician.

Povestea de dragoste dintre Hawking si Wilde a fost transpusa in filmul lansat in 2014 "The Theory of Everything", care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne premiul Oscar pentru interpretarea fizicianului.

Reusita a fost sarbatorita de Hawking, care ar fi spus ca au fost momente cand se uita la film si avea senzatia ca se uita la el insusi.

De asemenea, fizicianul a fost subiectul unui documentar lansat in 2013, "Hawking", in care acesta si-a expus parerile asupra vietii: "Pentru ca fiecare zi ar putea fi ultima, vreau sa profit de fiecare minut".

Fizicianul era un suporter infocat al dreptului omului de a muri si spunea ca ar alege sinuciderea asistata daca ar suferi dureri mari sau daca ar deveni o povara pentru cei dragi.

Hawking, care a facut aceste afirmatii intr-un interviu pentru realizatorul TV Dara O'Briain, in 2015, spunea ca incalcarea dreptului de a muri in cazul unor persoane extrem de bolnave este "cea mai mare forma de lipsire de demnitate".

Totusi, fizicianul sublinia atunci ca nu avea nicio intentie de a incetini ritmul planurilor sale, adaugand: "Sa fiu al naibii daca voi muri inainte sa descopar mai multe din tainele Universului".

In acelasi interviu, fizicianul, care suferea de timiditate, a mai spus ca, din cauza bolii sale, s-a simtit uneori izolat, dar si trist pentru ca nu se putea juca cu copiii sai.

Intr-un alt interviu din 2013, Hawking a spus ca, desi sprijina sinuciderea asistata, este de parere ca trebuie pusa la punct o legislatie care sa previna abuzurile.

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic in 1982 si a fost membru al Academiei de stiinte americane.