S-a aflat secretul pe care Ceausescu l-a spus doar apropiatilor! Care e boala pe care a tinut-o ascunsa: marturisirile cutremuratoare ale medicului, iata ce i-a facut acasa. Nicolae Ceausescu nu a avut o viata prea linistita in ceea ce priveste sanatatea, asta in ciuda averii si a relatiilor de tot felul pe care le avea atat in tara cat si in strainatate.

Dictatorul a suferit in ultimii ani de viata de scleroza, dar si de doua afectiuni rare, una dintre ele este diverticuloza colonica, potrivit medicului care s-a ocupat de tratarea lui, Alexandru Oproiu. Simptomele includ febra mare, care este insotita de durerea caracteristica in partea stanga a abdomenului. Inflamatia este frecvent insotita de sangerari la nivelul rectului, potrivit detoxifiere-curatareacolonului.ro.

Iata ce a povestit doctorul: ,,A facut colonoscopie si a stat fara anestezie. S-a facut consult si s-a hotarat sa se faca aceasta colonoscopie. L-am consultat la Spitalul Elias, iar conoloscopia a fost facuta acasa. Avea incredere in medicina romaneasca, nu se ducea afara”. Se pare ca intreaga interventie s-a realizat la vila lui Ceausescu din Primaverii, potrivit observator.tv. Pentru acest lucru a fost adusa aparatura de la spitalul Fundeni.

La interventie a asistat doar profesorul Eugeniu Proca, care avea functia de ministru al sanatatii in acel moment, asta deoarece manevra presupunea riscuri mari, date fiind conditiile tehnice existente la acea vreme. O alta boala pe care ,,Tovarasul” a tinut-o ascunsa a fost una care ii provoca stari de lesin, insa pentru aceasta Ceausescu a apelat la medicii chinezi care incepusera sa-l trateze cu un medicament obtinut din viermi de matase.

Totodata, Prof. dr. Eduard Apetrei, cardiologul lui Ceausescu, a raspuns unor intrebari pe aceasta tema. Intrebat cati medici avea Ceausescu, doctorul a raspuns, potrivit adevarul.ro: ,,Cati voia. A fost o perioada cand a avut doi care se schimbau. Nu i-a placut tovarasei. Pe urma, a fost un doctor cum am fost eu, care mergea tot timpul cu ei si la care apela pentru orice problema. Nu-si lua nimeni responsabilitatea. Nici eu nu mi-o luam decat pentru fleacuri: o amigdalita, o raceala… Hai sa oprim subiectul. Pentru mine e foarte dureros. Si am avut si de patimit. Inca o data: nu vreau sa fiu de nimeni inteles. Nu am nevoie nici de compatimire sub nicio forma, dar nici de partea cealalta. Ce sa va spun? Va mai fac o fraza: am fost rugat sa ma mut intr-o casa, ca imi dau ei una pe acolo, prin zona respectiva si am refuzat.

Asta pot sa va spun. „Cum dar e casa buna, v-o inchiriem.“ „Bun“, am zis, „eu am un apartament proprietate personala“. „Vindeti apartamentul si noi va dam aceasta casa.“ „Eu nu vand apartamentul“, le-am spus. Tata mi-a spus: „daca ai proprietate, n-o vinde. Daca ti-o ia cu forta, e alta poveste. Nu te poti opune“. Si am ramas in acelasi apartament in care traiesc si acum. Si nu m-am mutat dintr-un sentiment indus de ai mei, din ratiuni pe care atunci nu le-am judecat asa de clar ca acum. Si dupa Revolutie mi-am dat seama ce bine am facut. Va dati seama ce as fi patit? Aaa, pai stai, ca ai vila, ai cutare.”

Este de la sine inteles ca tuturor celor care stiau de aceste boli le era interzis sa vorbeasca despre ceea ce i se intampla lui Nicolae Ceausescu.