Partidul Mişcarea Populară (PMP) a lansat, sâmbătă, la Cluj, documentul politic intitulat Pactul pentru Transilvania şi Banat.

Alături de documente asemănătoare elaborate pentru celelalte regiuni istorice ale ţării, precum şi pentru Bucureşti şi diaspora, Pactul pentru Transilvania şi Banat se doreşte 'un prim pas în schiţarea unui proiect de ţară în spirit subsidiar, pornind de la cetăţean, comunitate, regiune'.

Potrivit documentului prezentat de vicepreşedintele PMP Adrian Papahagi, tot mai mulţi locuitori ai Transilvaniei şi Banatului 'simt că interesele şi aspiraţiile lor nu sunt suficient de bine reprezentate' de clasa politică şi de statul centralist.

'Dreapta priveşte Transilvania ca bazin electoral, stânga ca rezervor de taxe şi impozite, iar politicienii extremişti speculează situaţia multietnică a provinciei istorice pentru a câştiga voturi. Partidul Mişcarea Populară cere întregii clase politice să renunţe la orgolii şi dispute sterile şi să se pună în slujba cetăţenilor, servind atât binele comun al naţiunii, cât şi interesele specifice ale marilor regiuni istorice: Ardealul, Moldova şi Ţara Românească. Avem nevoie de un nou proiect de ţară, de un contract de încredere între cetăţeni şi politicieni, dictat de interesul naţional, dar şi de nevoile specifice ale fiecărei provincii istorice', se menţionează în pact.

În document sunt prezentate câteva probleme ale zonei şi soluţiile pe care le propun autorii lui. În privinţa autostrăzii Transilvania şi a culoarului IV pan-european se propune concesionarea unor tronsoane, accesarea de fonduri europene şi creşterea bugetului prin reducerea evaziunii fiscale. Descentralizarea nu trebuie să fie 'autonomie sau baroniadă', susţin autorii pactului, care propun comasarea comunelor nesustenabile, puncte de lucru în fostele comune care să preia/elibereze actele cetăţenilor, administraţie eficientă prin ghişee unice şi informatizare, precum şi 'servicii regionale dedicate exclusiv proiectelor pe fonduri europene, nu super-baronate'.

PMP propune şi atragerea investitorilor prin crearea de parcuri industriale legate la infrastructură, scăderea poverii asupra muncii, fiscalitate scăzută predictibilă, finanţarea învăţământului cu 6% din PIB, credite de studii pentru studenţi pe model britanic, crearea brandului turistic 'Transilvania', revalorizarea patrimoniului săsesc şi promovarea lui în Germania printr-un acord cu guvernul federal, creşterea dialogului interetnic prin şcoală, cultură, ecumenism, media şi interzicerea manifestărilor extremiste, şovine şi revizioniste.

În domeniul agriculturii se are în vedere un 'moratoriu fiscal: zero taxe şi impozite noi până în 2018, zero impozite pentru ferme, IMM şi asociaţii de IMM în primul an de viaţă, eliminarea noilor impozite asupra agriculturii de subzistenţă, scutirea de contribuţii sociale la angajarea tinerilor sub 28 de ani'.

În plus, Pactul pentru Transilvania şi Banat propune crearea unui nomenclator al produselor şi mărcilor regionale tradiţionale şi reducerea TVA la 9% pentru acestea.

La lansarea Pactului pentru Transilvania şi Banat au fost prezenţi Eugen Tomac, preşedintele PMP, Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele FC, Marian Preda, preşedintele FMP, Sebastian Lăzăroiu şi Daniel Funeriu, membri fondatori FMP. AGERPRES