Palatul Apelor din Timişoara a fost redeschis, iar acum acolo funcţionează Administraţia Bazinală de Apă Banat, după ce au fost făcute lucrări de reabilitare, investiţia ridicându-se la trei milioane de euro, bani de la bugetul naţional.

”Restaurarea a durat atât de mult pentru că am avut în urma unui control al Curţii de Conturi, din 2012, unii inspectori mai zeloşi care au considerat că banii care au venit de la Guvern au fost greşit alocaţi pentru această clădire. Până la urmă ne-am judecat şi în noiembrie anul trecut am câştigat în instanţă. A fost reluată licitaţia, iar norocul nostru a fost că a câştigat aceeaşi firmă pentru că lucrarea e foarte complexă şi nu toate firmele au acreditările pentru monumente. Mai avem de făcut demisolul şi partea de mansardă.  Efectiv va fi gata în luna decembrie. Mansarda va fi gata în câteva săptămâni”, a declarat Titu Bojin, directorul Administraţiei de Apă Banat.

Împodobit cu elemente marine, Palatul Apelor se află pe malul Canalului Bega desparte două dintre cartierele orasului: Elisabetin şi Iosefin.

Palatul Apei sau Casa Societăţii Timiş - Bega, aşa cum se numea iniţial edificiul, a fost construit între anii 1898-1903, mult după ce Bega a devenit navigabilă, iar arhitectul Baumhorn Lipót a fost cel căruia i s-a încredinţat realizarea proiectului. Aşa cum se obişnuia în curentul perioadei de început a anilor 1900, s-au utilizat elemente neobaroce şi ale ordinului ionic, iar figurile stilizate reprezentând elemente marine sunt de o fineţe remarcabilă.

Proprietarul clădirii, Administraţia Bazinală de Apă Banat, a lansat în anul 2010 un amplu proces de renovare a Palatului Apelor, iar joi a organizat o mare sărbătoare. IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, a ţinut o slujbă de sfinţire. Aceasta a fost urmată de o suită de dansuri populare bănăţene, iar directorul ABA Banat, Titu Bojin, i-a invitat pe cei prezenţi să se prindă în Hora Unirii.

Una dintre cele mai frumoase clădiri din Timişoara, Palatul Apelor, a cărei construcţie s-a finalizat în anul 1903, a fost reabilitată pe bani de la bugetul naţional. Trei milioane de euro a costat investiţia, iar lucrările au început în 2010.