Orice mireasa isi doreste nunta traditionala romaneasca la care a visat de mic copil, iar cele mai frumoase ceremonii sunt mereu cele bogate in obiceiuri si traditii de nunta care vor amuza atat mirii cat si oaspetii. Iar daca mirele si mireasa provin din regiuni diferite ale tarii, imbinarea traditiilor specifice ambelor regiuni va oferi multe elemente surpriza.
 
1. Obiceiuri si traditii inainte de nunta
Fiind un popor cu o istorie si o cultura bogata, romanii profita de orice ocazie pentru a urma traditiile mostenite din generatie in generatie. Iar o nunta ca la carte incepe mereu inaintea ceremoniei propriu-zise. Nunta la romani se serbeaza mereu cu mult fast si veselie, indiferent in ce colt al tarii te afli.
Obligatiile materiale ale nasilor
Nasii sunt parintii spirituali ai mirilor, iar alegerea lor necesita multa cugetare pentru viitorii insuratei. In mod traditional, acestia erau nasii de botez fie ai mirelui, fie ai miresei, insa in nuntile mai moderne sunt alesi prietenii apropiati ai cuplului care au fost deja cununati religios, asa cum impune Biserica Ortodoxa. Totusi, trebuie sa tii cont ca rolul de nas presupune un efort financiar pe care nu orice cuplu proaspat casatorit il poate indeplini, iar indatoririle nasilor in cadrul unei nunti nu sunt putine. Casatoria la romani le atribuie nasilor roluri semnificative.
Din punct de vedere financiar, cadoul nasilor trebuie sa fie, fara indoiala, cel mai consistent, insa indatoririle lor nu se opresc aici. Ei mai au urmatoarele responsabilitati:
Nasii ajuta mirii cu pregatirile de nunta si ii sustin pe tot parcursul ceremoniei si al petrecerii de la restaurant.
La anuntarea nuntii, mirii se vor prezenta la nasi cu daruri.

Nasul este cel care plateste taxa pentru cununia religioasa
Nasa este cea care ajuta mireasa sa isi aleaga rochia si ii cumpara voalul, fiind prezenta si la „gatitul miresei”.
Cele doua buchete, al miresei si al nasei, sunt de asemenea achizitionate de nasi.
In timpul ceremoniei religioase, nasii stau de-o parte si de alta a mirilor, tinand lumanarile pe care tot ei le-au cumparat.
Nasii pun inelele pe degetele mirilor si le iau cununiile de pe cap.
Dupa furtul miresei, nasii sunt cei care negociaza rascumpararea mireasei.
In timpul petrecerii, locul nasilor este la masa mirilor, impreuna cu parintii acestora.
De obicei, nasul spune o rugaciune sau cateva cuvinte frumoase despre tinerii casatoriti.
La o saptamana dupa nunta are loc o noua slujba, de binecuvantare a noii familii, la care participa doar nasii si finii. Taxa pentru aceasta slujba este suportata tot de nasi.
 
Petitul
Aceasta traditie aproape pierduta presupunea vizita pe care mirele sau parintii mirelui o faceau viitorilor socri pentru a discuta detaliile nuntii si zestrea. Tot atunci se stabileau nasii, data nuntii si obligatiile celor doua familii.

Cererea sau targuiala
Targuiala era, de fapt, cererea in casatorie propriu-zisa si avea loc, de regula, acasa la mireasa. Parintii celor doi viitori insuratei discutau despre logodna copiiilor si ce sarcini va avea fiecare familie in parte, fiind o continuare a discutiilor incepute in timpul petitului. Pe vremuri, daca fata nu era de acord cu maritisul, parintii erau nevoiti sa gaseasca tot felul de pretexte pentru a impiedica nunta, pana cand parintii baiatului se lasau pagubasi.

Barbieritul mirelui
Printre traditiile romanesti nelipsite la orice nunta se numara si barbieritul mirelui. Cavalerii de onoare se ocupa de pregatirea mirelui, inclusiv de barbieritul lui (care in ziua de azi se face pur simbolic), gest care semnifica transformarea baiatului in barbat. Dupa aceea, mirele si cavalerii de onoare merg la casa nasilor si impreuna continua drumul spre mireasa, unde nasa urmeaza sa participe la gatitul miresei.

Totul despre gatitul miresei
La gatitul miresei iau parte nasa, mama, surorile si domnisoarele de onoare, care ajuta mireasa sa imbrace rochia si sa aseze accesoriile. Nasa este apoi insarcinata cu prinderea voalului. Dupa ce pregatirea a luat sfarsit, mirele vine sa ia mireasa, ii daruieste buchetul, iar ea prinde cocardele nasului, nasei si apoi mirelui, urmata de domnisoarele de onoare care continua impartirea cocardelor.

Hora si turta miresei
Dupa impartirea cocardelor, nuntasii formeaza o hora in fata casei sau a blocului miresei. Pe vremuri, hora era menita sa exprime bucuria parintilor ca fiica lor nu va ramane „fata batrana” si ca paraseste caminul in rochie alba. Finalul horei este marcat de nasa care rupe turta deasupra capului miresei si o imparte oaspetilor.

Citeste si Ce ne este INTERZIS imediat dupa logodna. Uite ce spune Sfanta Biserica despre tinerii care nu respecta ACEST LUCRU!
 
Alaiul de nunta
Dupa ce hora ia sfarsit, toata lumea merge in alai spre biserica. Alaiul este deschis de o domnisoara si un cavaler de onoare care duc lumanarile celor doi miri, urmati de nas si de mireasa, iar apoi de nasa si de mire, socrii mari si socrii mici. Traditia cere ca toate femeile din alai sa stea intotdeauna in stanga barbatilor care le insotesc. Foarte important este faptul ca pana la finalul ceremoniei religioase cele doua lumanari nu trebuie sa fie alaturate. Abia cand mirii vor pleca impreuna din biserica, cele doua lumanari vor putea arde una langa cealalta.

2. Obiceiuri si traditii in timpul slujbei religioase
Nimic nu este la voia intamplarii in timpul slujbei religioase: mirii, socrii si nasii stau la locurile destinate lor, iar obiceiurile se deruleaza in ordinea traditionala.

Asezarea mirilor, a nasilor si a socrilor
La intrarea in biserica, mireasa este insotita de nas iar mirele de nasa. La fel ca in alai, femeile trebuie sa stea in stanga barbatului. Conform traditiei, mirele trebuie sa aiba mana drepta libera pentru a putea manui sabia de lupta, cu care isi va apara mireasa. In fata preotului, mireasa sta in stanga mirelului, iar nasii stau de-o parte si de alta a mirilor, tinand lumanarile, iar socrii stau de regula pe urmatorul rand.

Citeste si Tocmai se casatorisera si ieseau din biserica. Cineva i-a poza asta. Toti prietenii au spus ca e superba, dar dupa ce au aflat de ce anume o ferea barbatul, le-a venit sa vomite. Uite ce nu a observat nimeni

Schimbul de verighete
In biserica, preotii slujesc mai intai logodna mirilor, in timpul careia preotul asaza cele doua verighete pe degetele inelare de la mana dreapta. Aceasta slujba ar putea fi una separata de cea religioasa, insa cele mai multe cupluri nu mai organizeaza o slujba de logodna separata. In timpul slujbei religioase, preotii inverseaza verighetele intre miri, apoi le asaza pe degetul inelar de la mana stanga, unde vor ramane pentru tot restul vietii. Se face apoi impartasirea din acelasi pahar, pentru a marca uniunea oficiala a celor doi soti.
 
Incercarea de a se calca pe picior
In timpul ceremoniei de cununie are loc dansul lui Isaia in jurul mesei. In timpul acestui dans, mirele si mireasa incearca sa se calce reciproc pe picior. Traditia spune ca persoana care calca prima pe piciorul partenerului va fi dominanta in familie.

Aruncarea cu grau si orez peste miri
La finalul slujbei, tinerii insuratei se saruta, sunt felicitati de restul familiei si se impart bomboane si marturii. La iesirea din biserica se formeaza un pod de flori si se arunca cu grau si orez, semn al belsugului si al fertilitatii.

3. Obiceiuri si traditii in timpul nuntii
Dupa incheierea cununiei religioase, invitatii se indreapta catre restaurantul ales de miri pentru petrecere. In traditia romaneasca, petrecerea de nunta se tinea timp de trei zile si trei nopti, insa in ziua de azi se rezuma la o noapte de distractie, de asemenea bogata in traditii si obiceiuri.

Intrarea in salonul de nunta
In aceeasi formula in care s-a iesit din biserica se face si intrarea in salonul de petrecere: mirele si mireasa, nasii, socrii mari si socrii mici. Mirele si mireasa intampina apoi restul invitatilor la usa, iar domnisoarele de onoare si nasii insotesc nuntasii la locurile lor.

Citeste si VIDEO - Emotie pura! Mireasa era pe punctul de a arunca buchetul, dar ce s-a intamplat in secunda urmatoare i-a uimit toti

Valsul miresei
Valsul miresei, sau valsul mirilor, este cel care deschide petrecerea pe ringul de dans, dupa care toti ceilalti oaspeti sunt invitati sa li se alature. Aceasta traditie se pastreaza de pe vremea balurilor regale, care erau deschise prin dansul gazdelor. In unele regiuni este comun si dansul miresei cu tatal sau (tata-fiica) si al mirelui cu mama (mama-fiu).

Furatul miresei
Printre cele mai asteptate si mai distractive momente ale serii se numara si furatul miresei. Intr-un moment de neatentie a mirelui si a nasilor, cativa nuntasi fura mireasa, iar unul dintre ei se intoarce cu pantoful ei drept dovada. Mirele si nasul trebuie sa negocieze apoi rascumpararea miresei. De obicei, in schimbul miresei se ofera vin, insa uneori aceste momente sunt pline de creativitate. Mirele poate fi nevoit sa indeplineasca anumite porunci sau sarcini cum ar fi sa cante in fata publicului sau sa raspunda la o serie de intrebari pentru a dovedi cat de bine isi cunoaste aleasa.

Aruncarea buchetului
Momentul asteptat de toate domnisoarele dornice de maritis este aruncarea buchetului. Mireasa cheama pe ringul de dans toate fetele nemaritate, se intoarce cu spatele si arunca buchetul peste cap. Traditia spune ca persoana care va prinde buchetul va fi urmatoarea care se marita.
 
Aruncarea jartierei
Acesta este un moment al domnilor. Mirele, la cererea publicului, trebuie sa scoata jartiera cu dintii de pe piciorul miresei, ceea ce in sine este un moment extrem de distractiv. Apoi, asemenea aruncarii buchetului, mirele se intoarce cu spatele si arunca jartiera catre barbatii neinsurati.

Citeste si Ce se face cu voalul de mireasa dupa nunta

Voalul miresei
Spre finalul petrecerii, nasa desprinde voalul din parul miresei si il inlocuieste cu o basma, un simbol al trecerii miresei de la domnisoara la femeie maritata. Voalul va fi prins apoi in parul unei fete nemaritate.

Taierea tortului de nunta
Taierea tortului este un moment simbolic, fiind prima sarcina pe care cei doi miri o indeplinesc impreuna ca sot si sotie. Multi miri aleg sa pastreze etajul superior al tortului la congelator pentru a putea fi consumat la prima aniversare a nuntii.

Trecerea pragului in casa dupa nunta
Ajunsi acasa, mirele va lua mireasa in brate si vor trece pragul casei impreuna, ca semn al uniunii si al purtarii de grija.

4. Obiceiuri si traditii imprumutate
De-a lungul timpului in obiceiurile si traditiile de nunta ale romanilor au intrat incet-incet si unele obiceiuri de nunta de la alte popoare, pe care le poti intalni acum la orice nunta romaneasca.
 
Unul dintre cele mai uzuale obiceiuri imprumutate este alegerea domnisoarelor si a cavalerilor de onoare, care se vor distinge de restul invitatilor prin rochiile si costumele croite dupa acelasi model si cu aceleasi culori. Spre exemplu, daca rochiile domnisoarelor de onoare sunt verzi, cavalerii pot purta papioane verzi.
Ceva vechi, ceva nou, ceva imprumutat si ceva albastru - o traditie foarte importanta pentru englezi, pastrata inca din Evul Mediu si care presupune obligatia miresei de a purta „something old, something new, something borrowed, something blue” pentru o casnicie plina de noroc - s-a infiltrat usor si in nuntile romanesti.
Ceva vechi poate fi o bijuterie transmisa de la o generatie la alta sau un obiect primit din partea mamei si simbolizeaza continuitatea familiei.
Ceva nou poate fi chiar rochia de mireasa si se spune ca aduce prosperitate viitorului cuplu.
Ceva imprumutat poate fi o esarfa sau o agrafa de par cu pietre pretioase si poarta noroc atat miresei, cat si persoanei care a oferit obiectul spre imprumut.
Ceva albastru este de regula jartiera si simbolizeaza fertilitatea miresei.

Citeste si Greseala pe care multi romani o fac atunci cand se casatoresc

5. Superstitii
Chiar si atunci cand nu crezi in superstitii, atunci cand vine vorba despre cea mai importanta zi din viata ta nu strica sa fii cu ochii-n patru dupa anumite intamplari, chiar si daca este pur pentru amuzamentul tau.

Perlele aduc lacrimi intr-o casnicie
Nu purta perle in ziua nuntii. In mitologiile clasice perlele simbolizeaza lacrimile lunii sau ale ingerilor, iar traditia romaneasca spune ca perlele vor aduce lacrimi in casnicia ta. De asemenea, ele sunt un simbol al suferintei, din pricina procesului anevoios prin care sunt formate in interiorul scoicii.

Plansul la nunta
Lacrimile de emotie sunt binevenite pe tot parcursul nuntii. Mai mult, se spune ca, daca mireasa plange in timpul ceremoniei, acelea vor fi ultimele lacrimi din viata ei.

De 3 ori domnisoara de onoare
Cifra 3 este de regula una a norocului, a continuitatii vietii, insa, in cazul domnisoarelor de onoare aceasta functioneaza cu sens invers. Conform superstitiilor, fetele care au fost domnisoare de onoare de trei ori nu se mai marita.

Brosa sau acul cu gamaie
Daca femeile invitate la nunta poarta o brosa sau un ac cu gamalie prins de haine, ele vor aduce noroc noului cuplu. Femeile maritate trebuie sa le prinda cu varful in jos, pe cand domnisoarele il prind cu varful in sus. Daca se va desprinde acul uneia dintre femeile nemaritate, aceasta se va casatori in curand.

Ploaia in ziua nuntii
Contrar asteptarilor, o ploaie sanatoasa in timpul nuntii este semn al prosperitatii, asa ca nicio mireasa nu trebuie sa se intristeze daca ploaia i-a incurcat vreun plan. In plus, ploaia ofera un cadru extrem de romantic pentru niste poze de vis, pe care le poti pretui tot restul vietii.
Traditiile cununiilor sunt bogate in superstitii. Citeste acest material pentru a afla ce alte superstitii si traditii avem la nunta.

Citeste si Ce se intampla daca ti se rupe lumanarea de la cununie. Cand i-au zis, nu a crezut. Dupa 10 ani s-a convins

6. Obiceiuri si traditii dupa ziua nuntii
Chiar daca petrecerea ia sfarsit, obiceiurile romanesti inca nu se opresc. Pentru a marca statutul noilor soti si inceputul oficial al familiei, mirii trebuie sa mai onoreze cateva traditii:

Ciorba de potroace
A doua zi dupa nunta, apropiatii noilor insuratei se aduna la casa mirilor pentru a gusta ciorba de potroace a tinerei sotii, care trebuie sa dovedeasca ca este o gospodina desavarsita.

Luna de miere
Luna de miere a aparut ca un pas necesar care oferea mirilor prilejul de a se cunoaste unul pe altul, intr-o perioada in care aproape toate nuntile erau aranjate. Atunci cand pleaca in luna de miere, mirele „rapeste” mireasa si dispare cu ea.

Slujba de binecuvantare
La o saptamana dupa nunta, nasii duc mirii inapoi la biserica pentru ca preotul sa binecuvanteze noua familie si caminul conjugal. Acest ritual este cunoscut si ca „intorcatura” sau „scosul la biserica”.

7. Obiceiuri si traditii din fiecare regiune a tarii
Pe langa obiceiurile si traditiile nationale, fiecare regiune a tarii are un set de traditii bine pastrate pe care le practica la orice nunta. Iata care sunt obiceiurile romanilor:

Obiceiuri de nunta in Moldova
Mirii au mai multe perechi de nasi, semn al unei situatii materiale bune a mirelui.
Impodobirea bradului este nelipsita la nuntile moldovenesti. In unele sate, bradul este purtat in fruntea alaiului de nunta, pe cand in alte zone din Moldova bradul este asezat la poarta mirilor in ziua nuntii.
Miercurea dinainte de nunta se cerne faina pentru cozonaci si paine
La biserica, mirii trebuie sa aduca: doi colaci care vor fi lasati acolo, o sticla de vin pentru ceremonia religioasa, un covoras pe care il vor plasa la picioarele lor, un prosop cu care vor fi legati la mana, cruciulite si o icoana si, bineinteles, verighetele.
In restaurant, pe o masa se lasa o galeata cu apa in care nuntasii isi inmoaie mainile ca semn al purificarii. Dupa ce au venit toti oaspetii, mireasa inmoaie busuiocul in galeata si stropeste nuntasii
Socrii servesc mirii cu cate o lingurita cu miere pentru o viata imbelsugata
La masa, mirele si mireasa rup colacul in doua si il daruiesc nuntasilor
Dupa ce nasa desprinde voalul miresei si il ofera unei fete nemaritate, celelalte fete joaca o hora de adio pentru mireasa.

Citeste si Ce fac musulmanii in dormitor in noaptea nuntii. Traditia care socheaza intreaga lume!

Obiceiuri de nunta in Muntenia
Si in Muntenia se practica impodobirea bradului ca simbol al sanatatii, prosperitatii si al lipsei grijilor, insa, de aceasta data, avem mai multi brazi: bradul nasilor si bradul miresei
Mirele si prietenii sai impodobesc brazii cu colaci si fructe in dimineata nuntii, apoi feciorii duc brazii la casa nasului, respectiv a miresei.
Alaiul miresei se opreste intai la a treia fantana din sat, inainte sa ajunga la biserica, pentru udatul alaiului. Mireasa, ajutata de un fecior, va umple cu apa din fantana un ulcior legat cu un stergar (prosop cusut de mana). Cu un buchet de busuioc inmuiat in ulcior acestia vor stropi alaiul de trei ori, ca urare de noroc la insuratoare si maritis.
Dansul gainii este o traditie inca pastrata in unele sate din Muntenia. O femeie danseaza cu o gaina in fata nasului, care trebuie sa ii negocieze pretul, iar apoi soacra mica trebuie sa o gateasca. In unele zone, nasul incearca sa prinda si sa fure gaina
Mireasa scrie pe talpa unui pantof numele tuturor fetelor nemaritate. Fata al caruit nume ramane singurul lizibil pe talpa se va marita prima.

Obiceiuri de nunta in Oltenia
Nasii de cununie trebuie sa fie nasii de botez ai mirelui
Voalul miresei, lumanarile si floarea din pieptul mirelui trebuie aduse de catre nasi.
In vinerea dinaintea nuntii, cei doi miri se duc in sat cu plosca de tuica pentru a alege nuntasii
Fedesul, o petrecere pentru mire si mireasa la care participa prietenii apropiati, se organizeaza in sambata dinaintea nuntii.
Impodobirea bradului cu fructe si cozonaci se practica si in Oltenia, insa la finalul nuntii  bradul se asaza la poarta tinerilor casatoriti si se lasa acolo pana se usuca.
La gatitul miresei se boceste despartire ei de parinti, iar cei doi miri cer „iertaciune”, ingenunchiati in fata parintilor, pentru a primi binecuvantarea lor. In mod traditional, unul dintre oaspeti rosteste o poezie de iertaciune.
In unele sate din Oltenia inca se tin doua ospete de nunta: primul, mai mic, la casa miresei, iar al doilea, principal, la casa mirelui.
Dupa nunta, insurateii merg din nou la parintii miresei cu o turta impodobita pentru a cere a doua iertaciune.
„Adapatul miresei” are loc in dimineata de dupa nunta, cand mireasa trebuie sa mearga la o fantana din sat si sa umple o galeata cu apa. Mireasa pune apoi bradul in galeata cu apa, rupe cateva crengute din brad si le ofera nuntasilor.

Citeste si E mai putin stiut - Ce tine mirele sub picior cand e barbierit de un cavaler de onoare

Obiceiuri de nunta in Ardeal
In zona Ardealului majoritatea nuntilor au loc iarna, dupa sarbatori si pana incepe Postul Pastelui, sau toamna, pana incepe Postul Craciunului
Petitul este cunoscut si sub numele de „croiala” sau „invoiala”, pentru ca parintii trebuiau sa „se invoiasca” la nunta, adica sa-si dea acordul.
Dupa datini, zestrea fetei era pregatita de mama si cuprindea lenjeriile de pat, covoarele, fetele de masa, tesaturile, toate aranjate intr-o lada de lemn pictata cu motive florale. Tatal  pregatea banii, loturile de pamant si animalele.
Timp de trei duminici, preotul anunta la biserica nunta tinerilor.
Invitatiile de nunta sunt trimise cu foarte mult timp in avans. In obiceiul stravechi, mirele si mireasa, impreuna cu cativa prieteni apropiati mergeau in sat cu o plosca de vin. Cei care serveau din vin isi anuntau prezenta la nunta.
Nasii sunt de regula rude ale mirelui sau nasii de botez ai mirelui.
La plecarea alaiului de nunta, se leaga o sfoara in cale, iar mirele trebuie sa plateasca pentru ca sfoara sa fie taiata si sa se elibereze drumul.
La intrarea in salonul de petrecere, nasii si mirii beau un pahar de sampanie pe care apoi il sparg. Se spune ca cioburile alunga ghinioul.
La ospat, mirii stau in capul mesei si mananca din aceeasi farfurie smantana sau lapte pentru a avea copii frumosi.

Obiceiuri de nunta in Maramures
Pe vremuri, viitorul mire trimitea invitatia de nunta miresei prin purtatori de cuvant, iar mireasa accepta abia a treia oara.
Chemarea la nunta era facuta de un voinicel abia cu cateva zile inaintea ceremoniei.
Cu o seara inainte de nunta are loc seara steagului, cand un grup de tineri acompaniati de lautari merg la casa mirelui cu steagul impodobit de nunta si danseaza jocul steagului.
In Maramures se practica si „impletirea cununii” miresei, care va fi impodobita cu ciucurei si oglinzi, pentru o viata frumoasa si stralucitoare a mirilor.
Pe vremuri, inaintea nuntii mireasa se imbaia in apa „neinceputa”, adica proaspat scoasa din fantana. Aceasta apa simboliza puritatea miresei.
Mirii nu au voie sa se intalneasca inainte de nunta, fiecare avand propriul alai.

Citeste si Traditii de nunta: Afla de ce se poarta verigheta pe al patrulea deget

Obiceiuri de nunta in Bucovina
Nuntile bucovinene erau, de asemenea, anuntate de preot timp de trei duminici. Oricine avea o obiectie o putea exprima atunci.
Ca sa isi poata lua mireasa din casa parintilor ei, mirele trebuie sa treca de usile inchise si sa se tocmeasca sau chiar sa se lupte cu viitorii socri. Astfel, mirele isi castiga mireasa.
In ziua nuntii, mireasa trebuie sa se aseze in genunchi pe o perna, cu fata spre rasarit. Mirele sta in picioare, cu mana stanga pe umarul miresei, de asemenea cu fata spre rasarit. Acest ritual aduce o viata la fel de usoara si placuta precum perna.
Ritualul „iertaciunii” este pastrat si in zona Bucovinei.
Mascarea miresei, obiceiul prin care mireasa se schimba de rochie, pe care o daruieste unei fete care urmeaza sa se casatoreasca, marcheaza schimbarea de statut in femeie maritata.
Cei doi miri trebuie sa isi imbrace socrii in haine noi.
Cavalerii si domnisoarele de onoare erau, in mod traditional, vatajei si druste. Vatajeii trebuiau sa umble prin sat cu o sticla de rachiu, chemand nuntasii, in timp ce drustele pregateau casa mirelui si casa miresei pentru oaspeti.

Obiceiuri de nunta in Banat
Conform obiceiurilor de la nunta banateana, cavalerii de onoare sunt grivarii, care se duceau in sat cu rachiu pentru a invita nuntasii.
Anuntarea nuntii se facea tot de preotul satului, cu trei saptamani inainte de nunta, insa la raspandirea vestii participau si strigatorii.
In Banat, petitul se desfasoara putin diferit. Cand mirele se duce la parintii fetei sa o ceara de nevasta, ei il pacalesc pe baiat aducandu-i prima data o batrana din sat, a doua oara o fetita, iar in cele din urma viitoarea mireasa.
Daca mireasa nu isi doreste copii imediat dupa nunta, la intrarea in biserica trebuie sa arunce pe jos un mac. Semintele din floare simbolizeaza anii care vor trece pana la primul copil.
A doua zi dupa nunta, cei doi miri se duc la o fantana aflata la rascruce de drum si umplu o galeata cu apa. Apoi cei doi trebuie sa toarne apa oamenilor pe care ii intalnesc pe drum, spalandu-i pe maini. Ca semn de apreciere, satenii le ofera bani in schimbul acestui gest. Tot atunci, mirii merg la nasi cu un cadou pentru a le multumi.

Citeste si Pam credea ca va avea nunta la care visa dintotdeauna. Sperantele i s-au spulberat cand mirele a parasit-o. Dar razbunarea ei a fost pe masura. Ce s-a intamplat

Obiceiuri de nunta in Dobrogea
In Dobrogea, nunta incepe cu o seara inaintea cununiei, cand are loc o mica petrecere pentru femei. Soacra mare impreuna cu alte femei merg sa ia nasa, iar apoi pornesc impreuna la mireasa pentru a face „inchinatul betelei”. Nasa pune in parul miresei o beteala si voalul, oferindu-i si un cadou, de obicei o genta cu farduri, parfum si bijuterii. In schimb, mireasa ofera si ea un cadou nasei, de regula un sapun si un prosop.
In timpul cununiei religioase, mirele trebuie sa se aseze pe rochia miresei daca isi doreste o sotie ascultatoare
La finalul petrecerii, dupa ce nasa i-a scos voalul miresei, se face hora femeilor. Fiecare va dansa cu mireasa, rasplatind-o cu bani pentru dans.
A doua zi, mirii vor merge cu un cadou la nasi pentru a le rasplati ajutorul.
Pentru o nunta speciala, poti alege si imbina cele mai frumoase obiceiuri si traditii din toata tara. Este decizia ta cat de traditionala iti doresti sa fie nunta si ce elemente imprumutate vei adauga. Important este sa ai parte de cea mai romantica zi din viata ta.

preluat de pe teilor