Aritmiile cardiace se caracterizeaza prin modificari ale ritmului normal al inimii, ori in raportul frecventei cardiace, ori in cel al regularitatii, ritmicitatii frecventei cardiace, sau sub ambele aspecte.

Astfel, aritmiile cardiace cuprind orice anomalie sau perturbatie in succesiunea normala de activare a miocardului.

Aritmiile cardiace sunt adesea inofensive. Cei mai multi oameni au ocazional batai neregulate ale inimii care se pot simti ca falfaiala sau trap.

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule).Un ritm cardiac accelerat, cand inima bate mai repede decat normal, se numeste tahicardie (peste 100 de batai / minut). De obicei tahicardia este insotita si de simptome ca dureri in piept, palpitatii, dureri de cap, ameteli.

Cand inima bate intr-un ritm incetinit se numeste bradicardie (mai putin de 60 de batai / minut). Bradicardia este deseori insotita si de scaderea tensiunii arteriale, iar asta poate provoca simptome precum oboseala, dispnee (respiratie dificila), ameteli sau stari de lesin.

Ceasornicul natural al inimii – o masa mica de celule speciale ce formeaza nodulul sinoatrial – poate functiona defectuos si poate dezvolta o rata anormala a impulsului electric.

Aritmiile cardiace pot varia de la persoana la persoana, pot afecta persoane ce sufera de boli cardiace, dar si persoane ce nu au astfel de boli, uneori fiind complet asimptomatice, alteori ducand la pierderea constiintei sau chiar moarte subita cardiaca.

In unele situatii este normal sa apara variatii ale frecventei cardiace. In timpul unui efort fizic este normal ca ritmul cardiac sa creasca pentru a face fata necesarului crescut de oxigen al organismului. In repaus, la persoanele antrenate, care au activitate fizica constanta, ritmul cardiac este scazut (bradicardic).

Inima se contracta sub actiunea unui impuls electric, iar aritmia cardiaca apare atunci cand excitatia electrica se produce in alte locuri decat cele normale (nodul sinoatrial, nodul atrio-ventricular sau ventricule), sau atunci cand unda electrica nu urmeaza calea normala de propagare.

Astfel rezulta o contractie musculara care modifica ritmul normal. O contractie normala a inimii se numeste sistola, iar o bataie suplimentara e denumita extrasistola. Aceasta din urma uneori este urmata de o pauza compensatorie modificand ritmul cardiac normal.
Exista mai multe tipuri de aritmii:

• Atriale: bradicardie sinusala, tahicardie sinusala, extrasistole atriale, fibrilatia si flutterul atrial, tahicardie paroxistica atriala, bloc sinoatrial sau atrioventricular;

• Ventriculare: extrasistole ventriculare, fibrilatia si flutterul ventricular, tahicardia paroxistica ventriculara, blocurile de ramura;

Publicitate

Simptomele ce pot fi resimtite in cazul aritmiilor sunt:

• Falfaiala in piept;

• Batai rapide (tahicardie);

• Batai lente (bradicardie);

• Dureri in piept;

• Scurtarea respiratiei;

• Confuzie;

• Ameteala;

• Lesin (sincopa) sau senzatie de lesin.

Factorii de risc care cresc riscul aparitiei aritmiei cardiace:

• Boala arteriala coronariana, alte afectiuni cardiace sau inetrventii chirurgicale cardiace in antecedente;

• Hipertensiunea arteriala;
• Boli cardiace congenitale;

• Tulburarile tiroidiene;

• Anumite medicamente si suplimente;

• Obezitatea;

• Diabetul zaharat;

• Apnea de somn obstructiva;

• Dezechilibrele electrolitice (calciu, sodiu, potasiu sau magneziu);

• Abuzul de alcool;

• Consumul de cafea sau tutun.

Cauze

– Toate cardiopatiile, mai ales cele ischemice;

– Procesul de imbatranire a inimii;

– Abuzul de cafea, alcool;

– Fumatul;

– Abuzul de droguri;

– Stresul;

– Suplimentele alimentare si tratamentele naturiste;

– Socurile electrice;

– Anumite medicamente (diuretice, unele antiaritmice, decongestionante nazale etc);

– Dezechilibre electrolitice in sange (cum ar fi sodiul, potasiul, calciul sau magneziul);

– Cicatricile tesutului cardiac (ca cele aparute dupa un infarct miocardic);

– Modificari ale miocardului (muschiul inimii);
– Obstructia arterelor coronare (boala arteriala coronariana);

– Hipertensiunea arteriala;

– Diabetul;

– Hipertiroidismul (functia crescuta a glandei tiroide);

SIMPTOME:

Multe aritmii nu presupun niciun simptom, dar cand totusi acestea sunt prezente, de obicei este vorba de: palpitatii care pot fi rare/frecvente sau constante (senzatia ca inima sare peste o bataie, falfaie sau bate prea repede/incet), ritm cardiac redus sau neregulat, resimtirea unor pauze intre bataile inimii sau a unei greutati in piept.

Simptome mai grave includ: anxietate, slabiciune/oboseala, ameteala sau confuzie, senzatie de lesin sau chiar lesin, transpiratie excesiva, scurtarea respiratiei, durere de piept. In cazuri extreme, poate aparea colapsul sau stopul cardiac.

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:

“Toate aceste forme de aritmie se manifesta prin aceleasi simptome:

– Palpitatii

– Angoasa
– Oboseala

– Dispnee (respiratie dificila)

– Pierderi de cunostinta, apar cand pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut; ulterior pacientul isi revine spontan sau sub tratament

– Oprire a inimii, cu risc de moarte subita”