Exista mai multi factori care influenteaza dezvoltarea si progresia afectiunilor cardiovasculare. Majoritatea expertilor sunt de acord ca alimentatia joaca un rol important in prevenirea si tratarea acestor afectiuni, exista insa cateva controverse in ceea ce priveste alegerea celei mai eficiente diete.

Iata 3 diete care mentin inima sanatoasa si afla care ti se potriveste

"Chiar si cele mai bune medicamente reduc bolile de inima cu 25%, acelasi lucru il poate face si dieta mediteraneana", spune Walter Willett, seful departamentului de Nutritie de la Harvard School of Public Health.

Potrivit unui studiu de lunga durata, acest stil de alimentatie reduce considerabil riscul problemelor de inima si in special al atacului de cord, in cazul varstnicilor, obezilor sau diabeticilor.  

Cercetarea s-a intins pe o perioada de 5 ani si a inclus aproximativ 7.500 de spanioli care aveau un risc crescut al bolilor de inima. Cei care au adoptat dieta mediteraneana si-au redus cu 30% riscul, fata de cei care au urmat un regim alimentar sarac in grasimi.

Dieta mediteraneana include multe fructe, peste, carne de pui, fasole, rosii, salate, ulei de masline, alune, nuci, migdale si vin.

Dieta antiinflamatoare a fost creata de un medic absolvent de Harvard. Per total, filozofia acestuia consta intr-o combinare a starii de bine cu o dieta echilibrata, sport si reducerea stresului.

In proportii, caloriile consumate in dieta antiinflamatoare trebuie sa fie urmatoarele:

 50% – 60% calorii sunt derivate din carbohidrati: leguminoase, pastai, ovaz, cereale integrale, orez basmatic, orez brun, dovleac, cartofi dulci, orez salbatic. 

30% sau mai putine calorii provin de la grasimi sanatoase, uleiuri monosaturate si acizi Omega-3: somon, sardine, hering, cod negru, seminte, alune, caju, migdale, nuci, ulei de canola organic, ulei de alune, ulei de susan, ulei de masline extra virgin, seminte de canepa, avocado, tofu, boabe de soia, lapte de soia.

10% – 20% calorii din proteine: pui fara piele, branza Swiss, branza Jarlsberg, parmezan, iaurt, oua, vita.

4-5 portii de legume (crude sau gatite) pe zi

3-4 portii de fructe pe zi

3-5 portii de cereale pe zi

1-2 portii de leguminoase pe zi

1-2 portii de grasimi – uleiuri, seminte, avocado pe zi

1-2 portii de soia pe zi

2-4 cesti de ceai pe zi

2-6 portii de peste pe saptamana

1-2 portii de proteine pe saptamana

1-2 pahare de vin rosu (optional) pe zi

Nu exista dovezi clare ca dieta vegetariana poate preveni evenimentele cardiovasculare precum atacul de cord sau accidentul vascular. Insa, un studiu facut in 1998 si publicat in Jurnalul American de Nutritie a sugerat ca dietele pe baza de plante scad riscul bolilor cardiace ischemice (tulburare produsa de scaderea cantitatii de sange care iriga inima prin micsorarea sau suprimarea circulatiei arterelor coronare si in consecinta, insuficienta cantitatii de oxigen necesara muschiului inimii. Afectiunea reprezinta principala cauza de deces prin infarct miocardic).

- vegetalele au un important rol detoxifiant, indepartand din corp noxele cu potential patogen. In plus, avand o rata mare de metabolizare, acest tip de alimentatie nu produce reziduri greu de expulzat.

- Asigura un aport adecvat energetic sporind speranta de viata

- Sistemele digestiv, renal, nervos, nu sunt solicitate inutil

- Prin aportul substantial de vitamine si saruri minerale, imunitatea se fortifica, aparand organismul mai eficient

- Reduce riscul aparitiei obezitatii, diabetului, colesterolului, afectiunilor cardiovasculare, a osteoporozei si anumitor forme de cancer

- Majoritatea leguminoaselor contin proteine, unele chiar mai multe decat carnea. Spre exemplu, soia are in medie 40% proteine, iar carnea de vita doar 21-23%.

- urmata in perioadele de maxima dezvoltare a organismului (copilarie, adolescenta) aceasta dieta poate infrana procesul optim de evolutie, atat fizica, dar si intelectuala.

- Lipsa proteinelor si lipidelor de origine animala, elemente ce au valoare biologica, impiedica maturizarea sistemelor nervos central si periferic, respectiv a celor muscular si endocrin.

- In cazul unor persoane, acest tip de dieta nu reuseste sa confere o stare de satietate durabila, perceperea aproape continua a senzatiei de foame putand cauza depresii, frustrari, nervozitate.

- Aportul insuficient de vitamina B12, calciu si fier predispune la anemie si la rahitism (in special la fete). Vegetarienele aflate la premenopauza sau in plina desfasurare a acestei stari fiziologice au un risc crescut de osteoporoza.

- Alimentatia exclusiv vegetariana in timpul sarcinii poate dauna copilului, mult mai predispus la hipertrofie ponderala, la anemie sau rahitism.

Reducerea generala a colesterolului este o masura de prevenire a bolilor de inima, totusi, odata cu colesterolul rau se diminueaza. (sursa: doctorulzilei.ro)