Presedintele Klaus Iohannis participa, joi, la sedinta de bilant privind activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pe anul 2016, alaturi de ministrul interimar al Justitiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazar, procurorul-sef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena si presedintele ICCJ, Cristina Tarcea.

Cele mai importante declaratii ale presedintelui Iohannis la bilantul DNA:

Incep prin a va felicita pentru bilantul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit Parchetul National Anticoruptie in anul 2002, procurorul DNA, iar Romania a demonstrat pe parcursul acestei perioade ca a reusit sa-si mareasca dpdv institutional capacitatea de a lupta impotriva coruptiei pt consolidarea statului de drept. 

De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut, iar succesul lupta anticoruptie a ajuns sa fie apreciat si la nivel internat, tara noastra fiind in punctul de a exporta acest model in regiune. Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide. In tot acest interval, nu numai capacit statului de a face fata provocarilor ce tin de coruptie a crescut, ci lucru extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat.

Recent am vazut cu totii ca cetatenii anului 2017 nu mai tolereaza minciuna, coruptia sau compromisul. Acesti oameni au astept pe masura de la institutiile statului, ca viata politica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea. La noi s-a intamplat un lucru extraordinar, principiile abstracte si valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit procupari concrete pentru cetateni, iar cand acestea au fost puse in mod brutal in pericol, a existat o reactie civica fara precedent. Romania a devenit nu numai un model de bune practici institutionale, ci si o sursa de inspiratie pentru alte state de a manifesta si a-si exprima in mod public refuzul de a accepta actele de coruptie. 

Indignarea si mobilizarea fara precedent a romanilor din ultima luna ca si reactiile partenerilor externi sunt semnale ca tara noastra trebuie sa-si continue parcursul de consolidare a democratiei si a statului de drept, iar continuarea luptei anitcoruptie e o cerinta esentiala. Incercarile executivului de a schimba legislatia penala au fost amendate in raportul MCV de anul acesta. Iata deci ca ireversibilitatea luptei antiocoruptie nu este una garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul apricare a infractiunile de coruptie, ingerinta actului politic in actul de justitie, campaniile media duse la adresa unor magistrati sai institutii pot afecta traseul pe care s-a inscris Romania. 

OUG 13 din 2017 a fost abrogata, masurile amenintatoare la lupta anticoruptei au fost retrase. Avem o legislatie adesea deficitara care genereaza probleme de interpretare. In mod incontestabil, ea trebuie amendata, iar masuri de modificare a OUG sau a Codului de procedura penala au nevoie de o dezbatere in spatiul public, de transparenta si responsabilitate in procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat in Romania anului 2017. 

Intregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reala a sistemului judiciar, cel care e chemat sa aplice aceste masuri. Actiunile mele ca presedinte au fost de fiecare data in spiritul asigurarii unei cooperari loiale intre institutii. In tot procesul decizional care va urma am incredere ca DNA si intitutiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ. Doamnelor si domnilor, datele si cifrele din Raportul de activitate arata ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in buzunarele cetatenilor. 

Un subiect extrem de important ramane cel al recuperarii prejudiciilor produse din fapte de coruptie. Activitatea institutiilor cu atributii in acest domeniu trebuie sa fie una sustinuta. O societate in care lupta anticoruptie e eficienta e una in care cei gasiti vinovati nu se mai bucura in continuare de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii. Lupta imptriva coruptiei prin mijloace legale de care dispune statul e necesara si trebuie continuata, dar ea nu va fi eficienta pentru a combate deifinitiv acest flagel fara componenta de prevenire care trebuie sa capete din ce in ce mai multa substanta. 

UPDATE 11:19 Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a facut referire, la prezentarea raportului anual de activitate, la modificarile legislative in domeniul Justitiei, dand exemplu abuzul in serviciu, infractiuni pentru care prejudiciile identificate anul trecut au fost de peste 160 milioane euro.

"Identificarea fraudei si coruptiei in achizitiile publice a reprezentat un domeniu prioritar in 2016. Investigatiile noastre au vizat, in special, achizitiile din infrastructura, servicii IT, sanatate, retrocedari si servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpatii trimisi in judecata in 2016 au comis infractiuni de abuz in serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz in serviciu in 2016 este de peste 260 milioane euro. Exista acum o larga dezbatere in societate despre abuzul in serviciu. Curtea Constitutionala nu a dezincriminat abuzul in serviciu. (..) Instantele de judecata au aplicat aceasta decizie interpretativa, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in serviciu pentru ca au incalcat legea. 15 persoane au fost achitate, retinandu-se ca au incalcat doar hotarari de guvern, regulamente sau ordine interne", a spus procurorul sef al DNA, la prezentarea bilantului institutiei.

Kovesi a facut referire la decizia CCR privind abuzul in serviciu si la incercare Guvernului de a pune hotararea in acord.

"Procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50% si 800%. Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800%? Pentru infrastructura sau constructii statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu. In cazul imobilelor retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat pretul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? In sanatate, statul a platit pentru echipamentele medicale preturi mai mari cu 50% sau 60% fata de pretul real. (...) Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins intre 10% si 20% din valoarea contractelor in sanatate. Coruptia din sanatate nu inseamna doar sumele de bani date de pacienti medicilor. Ci modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse, lucrari si servicii supraevaluate si inexistente.(...) Dorim ca fapte ce pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar ca erori administrative? (..) Nu credem sa sunt necesare dezincriminari ale unor infractiuni care cauzeaza pagube de sute de milioane de euro anual. Suntem obligati sa avem reactie atunci cand modificari legislative ce vizeaza legi atat de importante cum sunt codul penal si codul de procedura penala. Mai ales atunci, cand, astfel de modificari se fac, peste noapte, fara consultare si fara studiu de impact", a spus Kovesi.

Precizarile vin in contextul in care Guvernul Romaniei a adoptat o ordonanta de urgenta privind modificarea codurilor penale, in cadrul careia se stabilea pragul de 200.000 lei pentru investigarea infractiunii de abuz in serviciu. Ordonanta a fost abrogata ca urmare a protestelor care au avut loc in toata tara.

Kovesi: O treime dintre cei trimisi in judecata aveau functii de conducere/Sechestre de 667 mil. euro

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, joi, ca valoarea sechestrelor puse in anul 2016 este de 667 milioane de euro, mentionand ca o treime dintre persoanele trimis in judecata au avut functii de conducere.

"In Romania multa lume declara ca sustine lupta anticoruptie. Dar am vazut cu totii cat de mult conteaza stabilitatea legislatiei. Cat de repede pot fi anulate eforturile si munca intregului sistem de Justitie, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocari legislative, atacuri fara precedent la adresa activitatii si a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arata o crestere a eficientei activitatii DNA. Au fost trimisi in judecata peste 1.270 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu. Printre acestia: 3 ministri, 6 senatori, 11 deputati, 47 primari, 16 magistrati si 21 directori de companii nationale. Rezultatele noastre demonstreaza ca, in lipsa unor masuri clare de prevenire, coruptia in institutiile publice s-a manifestat prin aceleasi actiuni repetitive. O treime din persoanele trimise in judecata au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante", a declarat Kovesi.

Procurorul sef al DNA anunta ca anul trecut au fost puse sechestre in valoare de 667 milioane de euro.

"Au fost luate masuri asiguratorii de 667 milioane euro, o crestere substantiala, cu 72 % fata de anul trecut. De multe ori, in cauzele noastre sunt implicate persoane ce obtin profituri uriase care achizitioneaza bunuri in alte tari sau deschid conturi bancare in alte jurisdictii. Nici un infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii", a declarat procurorul sef al DNA.

Kovesi a subliniat ca DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internationale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "In acest fel, am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 milioane euro. In Spania am instituit sechestru pe doua imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi in Cipru, Elvetia si Germania", a precizat sefa DNA.

Judecatorii au condamnat definitiv peste 870 inculpati trimisi in judecata de DNA.

"Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputati, 1 senator, 1 ministru, 5 presedinti de consilii judetene si 28 primari. (...) Procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise in judecata. (...) De altfel, cele mai multe motive de achitare in dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curtii Constitutionale sau aprecierea probelor administrate in cursul judecatii. Acest procent de 10 % este sub media europeana si arata ca, in Romania, justitia in Romania este functionala, iar rostul procesului penal este acela de a afla intotdeauna adevarul", a completat Kovesi.

In 2016, judecatorii au decis prin hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA confiscarea si recuperarea a peste 226 milioane euro, Kovesi precizand ca "este obligatia organelor fiscale sa execute aceste hotarari cat mai rapid."

Procurorul DNA sustine ca in anul 2016 au fost atacuri "fara precedent" la adresa sistemului judiciar.

"Intregul sistem de justitie s-a confruntat cu atacuri iincredibile, pornind de la dezinformari calomnioase pana la angajarea unor firme specializate in actiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrati si am raspuns in limitele permise de statutul statutului de magistrat, cu instrumentele institutionale pe care le avem. (..) Legea ni se aplica si noua. Un procuror nu falsifica dosare, nu fabrica probe, nu urmareste agende obscure si nici nu face jocuri politice. Mai mult decat atat, alti magistrati, judecatorii, vin si controleaza munca procurorilor si masurile dispuse de acestia. Astfel de acuzatii au fost facute de cele mai multe ori de inculpatii si condamnatii din dosarele noastre sau de cei care ii sustin. Presiunile exercitate in spatiul public depasesc limitele unor critici acceptabile intr-o societate democratica, mai ales in conditiile in care ele au venit din partea unor condamnati sau inculpati care detin sau au detinut functii importante in stat", a mai spus Kovesi. sursa: Mediafax.ro