Serviciul Roman de Informatii (SRI) a publicat, vineri, pe site, protocolul din 2009 incheiat intre SRI si Parchetul General, documentul avand 18 pagini. In baza acestui act de colaborare, Serviciul Roman de Informatii a acordat asistenta procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general si SRI a fost semnat in 4 februarie 2009, de catre procurorul general la acea vreme, Laura Codruta Kovesi, adjunctul sau, Tiberiu Nitu, si seful SRI, George Maior, si prim-adjunctul Florian Coldea.
Cadrul legal in baza caruia s-a incheiat protocolul are in vedere legile de functionare ale institutiilor implicate, legile privind combaterea coruptia si hotararile CSAT in acest sens, precum si hotarari de guvern, inclusiv Planul de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei. 

Potrivit documentului, Parchetul si SRI cooperau „in activitatea de valorificare a informatiilor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii”.

In acest sens, se dispunea „constituirea unor echipe operative comune  care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor”.
Potrivit documentului, procurorii aveau obligatia de a valorifica informatiile, datele, documentele si materialele trimise de SRI referitoare la initierea sau savarsirea de infractiuni, obtinute ca urmare a punerii in aplicare a mandatelor, „in masura in care cunoasterea acestora este necesara pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale si nu afecteaza derularea activitatilor specifice pentru contracararea amenintarilor la adresa securitatii nationale”. Procurorii trebuiau sa comunice, in mod operativ, dar nu mai tarziu de 60 de zile, modul de valorificare a informarilor au sesizarilor primite de la SRI.

De asemenea, procurorii trebuiau sa puna la dispozitia SRI, la cerere sau din oficiu, date si informatii de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari la adresa sigurantei nationale.

De partea cealalta, SRI se obliga sa acorde sprijin pentru completarea informatiilor in cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasura activitati de investigatii si supraveghere operativa. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptari, inregistrari sau comunicari prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare.

Totodata, lucratori operativi ai SRI puteau face acte premergatoare urmariririi penale, care, potrivit legii puteau fi probe in dosare.

La cererea Parchetului, SRI acorda sprijin pentru organizarea de flagrante. 

Documentul consfinteste, de asemenea, elaborarea si derularea de catre parti, in domeniile complementare, de strategii, actiuni si programe comune, dar si acordarea de catre expertii SRI a asistentei tehnice de specialitate procurorilor care fac urmarirea penala, pentru aplicarea prevederilor art. 91 si art.98 din Codul de procedura penal.

Totodata, protocolul mai stipuleaza acordarea de catre SRI, in conditiile legii si ale documentului, de asistenta tehnica de specialitate procurorilor in cauzele prevazute la art.2, in care administrarea mijloacelor de proba impune cunostinte ori dotari tehnice specifice sau in cauzele in care se asculta persoane cu identitate protejata.

Actul mai prevede si "crearea unor mecanisme informatice care sa asigure comunicarea operativa, in situatii deosebite, a datelor si informatiilor necesare indeplinirii atributiilor fiecarei parti", dar si participarea la programe comune de formare, specializare, pregatire sau perfectionare profesionala.

Colaborarea specifica cu DNA

Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde si un capitol referitor la colaborarea cu Directia Nationala Anticoruptie (DNA).

Astfel, potrivit documentului, SRI a acordat sprijin tehnic pentru asigurarea indeplinirii sarcinilor ce reveneau Directiei Nationale Anticoruptie - structura centrala, cu privire la punerea in aplicare a actelor de autorizare eliberate in temeiul art.91 din Codul de procedura penala.

Sprijinul tehnic consta in transmiterea semnalului, managementul si intretinerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spatiile destinate Directiei.

Receptionarea semnalului si transcrierea comunicatiilor interceptate se facea de catre DNA.

"Retelele LAN aferente spatiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de catre Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de catre Directie. Sunt interzise orice interventii software constand in testari de aplicatii, modificarea softului existent si altele asemenea, asupra sistemului informatic. Tentativele de intruziune in bazele de date ale sistemului, dincolo de limita admisa prin drepturile de acces, atrage dupa sine decuplarea de la sistem", potrivit protocolului.

In ceea ce priveste operatiunile tehnice audio/video autorizate, documentul prevede ca, la cererea scrisa a Parchetului sau parchetelor teritoriale, SRI efectua operatiuni tehnice audio/video, in baza actului de autorizare emis de instanta de judecata sau de procuror, pe momente operative, in cazuri concrete, numai prin intermediul ofiterilor de legatura desemnati de Serviciu. Operatiunile erau realizate de unitatea specializata, cu aprobarea directorului Serviciului si numai in cazurile prevazute de protocol.

"Actiunile audio/video vor fi executate de unitatea specializata a Serviciului sau de directiile judetene de informatii, sub coordonarea procurorului de caz, in baza unui "Plan comun de actiune" intocmit de reprezentanti desemnati ai celor doua parti si aprobat de seful unitatii specializate a Serviciului sau de sefii directiilor judetene de informatii", se mai arata in document.

Referitor la executarea de catre SRI a activitatilor de supravegherilor operative si investigatii operative, protocolul stipula ca solicitarea de realizare a unei actiuni de supraveghere operativa se transmite celor in drept sa o aprobe, cu cel putin 48 de ore inainte de declansarea acesteia, timp necesar organizarii in mod conspirat a dispozitivelor.

Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. In situatii deosebite, se precizeaza in document, termenul poate fi extins pana la maxim 3 zile, indiferent de natura infractiunilor savarsite sau a masurilor preventive dispuse.

In situatii exceptionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, care era la momentul respectiv Florian Coldea, ori adjunctului care coordona activitatea de profil.

"In situatii exceptionale, cand nu exista posibilitatea emiterii, in termenul prevazut la alin.(1), a solicitarii scrise, cu acordul verbal al prim adjunctului directorului ori adjunctului care coordoneaza activitatea de profil, actiunea se poate executa, urmand ca in cel mult 24 de ore, sa fie trimisa solicitarea scrisa, in care se vor mentiona in mod obligatoriu datele pe baza carora s-a obtinut aprobarea", potrivit protocolului.

Capitolul I din partea speciala, denumit "Solutionarea propunerilor formulate de catre Serviciu cu privire la mandatul prevazut de articolul 20-22 din legea nr. 535/2004, art. 10 din Legea nr 14 /1992 si eliberat in temeiul art. 3 din Legea nr. 51 privind siguranta nationala a Romaniei" prevede la articolul 28, la punctul 1, ca solicitarea, prelungirea si incetarea mandatului prevazut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 (interventie antiterorista si interventie contraterorista -n.r.) si eliberat in temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei se face potrivit dispozitiilor legale, iar la punctul 2 se specifica ca in situatiile in care se impune desfasurarea si a altor activitati decat cele autorizate prin mandat, Serviciul poate propune, in scris si motivat, procurorului general, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evolutia amenintarilor ce constituie temeiul legal.

Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezinta Procurorului General cu cel putin 48 de ore inainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare, se prevede la articolul 30.

Capitolul II din partea speciala, denumit "Valorificarea in cadrul urmaririi penale a informatiilor comunicate de Serviciu, cu privire la fapte ce constituie infractiuni" prevede ca "pentru valorificarea momentelor operative, in situatii deosebite, schimbul de informatii se poate face si cu privire la alte cauze, dupa obtinerea aprobarii verbale a sefilor celor doua institutii sau a inlocuitorilor legali ai acestora, urmand ca, in termen de 24 de ore, sa fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor doua institutii, documentele necesare".

Capitolul III, denumit "Efectuarea activitatilor prevazute de art. 91-91 Cod Procedura Penala" prevede, la articolul 32, ca pentru efectuarea activitatilor prevazute de art. 91 Cod Procedura Penala ( referitor la conditiile suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere -n.r.), se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializata, respectiv prin directiile judetene de informatii, efectuarea unor verificari tehnice, cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de functiune a postului, precum si la existenta conditiilor tehnice necesare ducerii la indeplinire a prevederilor autorizatiei.

Punerea in executare a activitatilor dispuse prin autorizatiile emise de instantele competente va fi realizata de catre Serviciu, pe echipamentele proprii, in baza solicitarii scrise a procurorului, adresa de solicitare a punerii in executare a activitatilor autorizate va fi insotita de actul de autorizare (autorizatie, incheiere sau ordonanta motivata), in original si copie certificata de emitent sau de procuror, si de suportii de date necesari, inseriati.

Adresa va avea caracter "secret de serviciu" si va cuprinde precizari privind modul de transmitere si transcriere a rezultatelor obtinute si modalitatile de legatura operativa, precum si cu privire la categoriile de date si informatii relevante pentru cauza.

Unitatile/structurile teritoriale de Parchet vor transmite solicitarile de punere in executare a autorizatiilor la directiile judetene de informatii aflate in raza de competenta. Parchetul si unitatile/structurile teritoriale de Parchet vor transmite, de indata, Serviciului, in aceleasi conditii, actele de reinnoire sau incetare a autorizatiilor aflate in executare. Originalul actelor de autorizare sau de reinnoire a autorizarii vor fi returnate Parchetului respectiv unitatilor/structurilor teritoriale de Parchet la finalizarea activitatilor autorizate.

Articolul 34 din protocol spune ca SRI asigura inregistrarea comunicarilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporti de date inseriali, pusi Ia dispozitie de procuror, precum si trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. Totodata, Serviciul asigura transcrierea comunicarilor sau convorbirilor considerate relevante in cauza. Ulterior, la solicitarea scrisa a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul inregistrat.

"Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, in scris, Serviciului stabilirea istoricului pozitiei geografice si caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, in conditiile legii speciale", se arata in articolul 37 al documentului.

Purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii, Ovidiu Marincea, a precizat ca protocolul incheiat in 2009 intre SRI si Parchetul General nu se mai aplica dupa decizia 61/2016 a Curtii Constitutionale, mentionand ca declasificarea acestuia nu mai poate afecta securitatea nationala in niciun fel.

Ovidiu Marincea, purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii, a declarat, joi, seara, intr-un interviu pentru B1 TV, ca ofiterii SRI nu au efectuat anchete penale impreuna cu procurorii, atributia acestora fiind aceea de a furniza informatii catre parchete.

Intrebat daca ofiterii SRI au efectuat anchete penale alaturi de procurori, Ovidiu Marincea a spus:" Raspunsul este nu. Nu, protocolul nu prevede ca ofiterul SRI sa isi aroge atributii altele decat cele prevazute de lege. (...)Nu veti avea surprize citind acest protocol pentru ca veti constata ca se vorbeste despre regulile pe care trebuie sa le respecte ambele institutii atunci cand aplica legea. Se vorbeste despre drepturile cetatenilor care trebuie respectate in acest protocol. Sunt invocate decizii ale CAST si nu cred ca veti gasi ceva ilegal".

Marincea a explicat ca ofiterii SRI au atributia de a furniza informatii catre procurori, urmand, mai departe, ca parchetul sa decida ce au de facut cu acele date.

"Foarte multi oameni si-au imaginat ca ofiterii SRI ar fi putut sa isi depaseasca atributiile, insa, ofitetii SRI au furnizat informatii, potrivit legii, procurorilor, iar procurorii, cu acele informatii, trebuia sa produca probe pe care sa le furnizeze ulterior instantelor de judecata. (...) Daca exista un caz de derapaj, ne aratam toate disponibilitatea si nu vrem sa musamalizam un astfel de caz daca exista", a precizat Marincea.

Purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii a exlicat ca protocoalele dintre SRI si alte institutii nu sunt decat norme de aplicare a legii.

"Aceste protocoale (...) reprezinta acorduri bilaterale sau multilaterale cu mai multe institutii ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperarii dintre aceste institutii, nu pe langa lege, nu dand atributii suplimentare nici Serviciului Roman de Informatii, nici celorlalte institutii, ci punand in aplicare legea. Sunt norme de lucru. (...) Majoritatea institutiilor manipuleaza documente cu caracter clasificat, iar SRI este autoritate nationala pentru protectia acestor documente cu caracter clasificat", a mai spus reprezentantul SRI.

De asemenea, acesta a confirmat ca SRI-ul are protocoale incheiate si cu alte institutii ale statului, cum ar fi CNAS, Agentia de Plati si Inspectie Sociala, AJOFM, Inspectia Muncii sau Ministerul Culturii.

Purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii a precizat ca protocolul incheiat in 2009 intre SRI si Parchetul General nu se mai aplica dupa decizia 61/20216 a Curtii Constitutionale, mentionand ca declasificarea acestuia nu mai poate afecta securitatea nationala in niciun fel.