Ziua Drapelului National este marcata de autoritatile publice si de celelalte institutii ale statului prin organizarea unor programe si manifestari educative cu caracter evocator sau stiintific, consacrate istoriei patriei, precum si prin ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne.

Parlamentul Romaniei se intruneste in sedinta comuna si sunt organizate ceremonii publice de inaltare a Drapelului National in Capitala si in toate municipiile resedinta de judet.

Constitutia Romaniei din 1991 prevede ca drapelul tricolor este un simbol national alaturi de stema, sigiliu si imn.

Cel mai mare drapel al Romaniei, care a constituit un nou record mondial, a fost desfasurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cantarind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultand o suprafata declarata de 79.290,39 mp.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentara de revizuire a Constitutiei a hotarat reintroducerea stemei tarii pe tricolor, in legea fundamentala. Amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi ''pentru'' si o abtinere, fara o dezbatere prealabila a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 va fi reformulat astfel: ''Drapelul Romaniei este tricolor, avand pe fondul galben stema tarii; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare, incepand de la lance: albastru, galben, rosu''. In forma actuala, Constitutia stabileste ca ''drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare, incepand de la lance: albastru, galben, rosu''. Comisia heraldica, numita in scopul realizarii noii steme a Romaniei, a supus Parlamentului doua variante finale, care au fost, in cele din urma, combinate. Rezultatul il constituie design-ul actual, adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului, reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evoca istoria Romaniei, prin emblemele reunite ale Tarii Romanesti, Moldovei, Transilvaniei si Dobrogei.

Stema va fi aplicata pe tricolor, in momentul in care noua Constitutie a Romaniei va fi aprobata in urma unui referendum national.

Drapelul National — albastru, galben, rosu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oara, ca simbol national de Guvernul revolutionar provizoriu din Tara Romaneasca la 14/26 iunie 1848, avand deviza ''Dreptate — Fratie'' inscrisa pe el.

El nu a suferit transformari majore de-a lungul istoriei. Doar distributia culorilor (in materie de proportie si pozitie) s-a schimbat intr-o anumita masura, fiind egalizata dupa Revolutia de la 1848, cand, sub impactul spiritului revolutionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel national steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atesta faptul ca, in unele epoci istorice, drapelul romanesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu rosul in partea superioara, galbenul in mijloc si albastrul la baza. De asemenea, proportia culorilor nu a fost aceeasi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datand din vremea lui Mihai Viteazul si chiar Stefan cel Mare.

In contextul revolutionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state nationale, si revolutionarii romani, aflati la Paris la izbucnirea revolutiei, vor arbora drapelul albastru, galben, rosu, cu albastru la hampa. Asa va fi si consfintit, ca drapel national, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la Bucuresti.

Guvernul provizoriu intarea ca ''Steagul national va avea trei culori — albastru, galben si rosu''. Deviza romana, care va fi scrisa atat pe steaguri cat si pe monumentele si decretele publice, se va compune din aceste doua cuvinte ''Dreptate, Fratie''. Drapelul national tricolor, rosu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfintit a doua zi, in cadrul Marii Adunari Nationale de pe Campul Filaretului, numit de atunci inainte Campia Libertatii.

La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revolutionar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului sa fie de la lance astfel — albastru inchis, galben deschis si rosu carmin. S-a dispus totodata confectionarea de steaguri nationale care sa fie arborate in toate localitatile. Din pacate, se mai pastreaza doar foarte putine, cum este piesa expusa la Muzeul National de Istorie a Romaniei si care a apartinut Garzii orasenesti din Slatina.

AGERPRES