Magistratii Judecatoriei Sectorului 5 au dispus arest preventiv pentru patru angajati ai Spitalului Penitenciar Rahova, acuzati de supunere la rele tratamente, lovire si alte violente, fals intelectual, favorizarea faptuitorului, influentarea declaratiilor. Alti patru au primit arest la domiciliu.
In dosar s-au facut mai multe perchezitii, inclusiv la Spitalul Penitenciar Rahova.
Acuzatiile din dosar sunt de supunere la rele tratamente, lovire si alte violente, fals intelectual, favorizarea faptuitorului, influentarea declaratiilor.
In aceeasi cauza, a fost pus sub invinuire si directorul unitatii, fiind cercetat pentru agresarea mai multor detinuti.
Atributiile fostului director al Spitalului Penitenciar Rahova, preluate de Vasile Georgescu
Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) anunta ca atributiile directorului Spitalului Penitenciar Rahova, Calin Florea, au fost preluate de comisarul Vasile Georgescu. Masura, dupa ce Florea a fost pus sub invinuire pentru ca ar fi agresat mai multi detinuti.
"Avand in vedere activitatile de cercetare desfasurate de organele judiciare, cu privire la savarsirea de posibile infractiuni de catre angajati ai Penitenciarului-Spital Bucuresti-Rahova, in scopul sprijinirii activitatii judiciare, Administratia Nationala a Penitenciarelor a dispus ca, incepand cu data de 06.02.2018, atributiile functiei de director al Penitenciarului-Spital Bucuresti-Rahova sa fie exercitate de catre domnul comisar sef de penitenciare GEORGESCU Vasile. In desfasurarea activitatilor de cercetare penala, Administratia Nationala a Penitenciarelor asigura suportul necesar organelor judiciare", transmite ANP printr-un comunicat de presa.
Procurori: Conducerea Penitenciarului Spital Rahova a contribuit la ascunderea faptelor
Procurorii sustin, in referatul cu propunerea de arestare preventiva si la domiciliu a celor opt angajati ai Spitalului Penitenciar Rahova, ca faptele acestora erau cunoscute de catre conducerea unitatii, care nu a sesizat organele abilitate, ci a incercat sa ascunda infractiunile.
„Dupa ce un detinut era agresat de catre un agent supraveghetor, acesta beneficia de mici favoruri, cum ar fi permisiunea de a merge la cumparaturi, oferirea de tigari sau cafea, permisiunea de a primi pachete si vizite suplimentare. In situatia in care detinutul insista sa reclame faptele savarsite asupra sa, inculpatii intocmeau in fals rapoarte de incidente detinutilor, pentru a eventuala folosire a fortei impotriva acestuia. Tot in acest scop, desi in unele cazuri detinutii fusesera externati, acestia erau mentinuti in penitenciar pana la disparitia marcilor traumatice sau pana se asigurau ca detinutul nu intentioneaza sa formuleze plangere. In unele cazuri, detinutii erau condusi in alte camere de detentie unde erau agresati, iar apoi relocati, urmarind astfel ca ceilalti detinuti sa nu intuiasca cauzele semnelor de violenta. Mai exact, detinutilor li se comunica ca victima agresiunii este in sevraj sau s-a autoagresat”, se arata in referatul procurorilor.
Totodata, sursa citata mai precizeaza ca, atat pentru amanarea transferului detinutilor, cat si pentru ascunderea faptelor, agentii supraveghetori apelau la medicii de garda sau medicii curanti ai detinutilor care aprobau scoaterea de pe cursa a acestora sau consemnau in fisele medicale ale detinutilor ca acestia nu prezinta leziuni traumatice, fara nicio examinare.
„In cadrul anchetelor desfasurate, agentii supraveghetori apelau la alti detinuti, care tot pentru obtinerea unui tratament preferential, acceptau sa consemneze declaratii in sustinerea falselor acuzatii aduse detinutilor agresati. (...) Faptele sunt cu atat mai grave, cu cat acestea erau cunoscute si de conducerea Penitenciarului Spital Rahova Bucuresti care nu numai ca nu a sesizat organele judiciare sau Serviciul de Inspectia Penitenciarelor, dar a si contribuit la ascunderea faptelor. (...) Mai mult, in urma studierii jurisprudentei nationale, nu au fost descoperite spete relevante comparabile din punct de vedere al situatiei de fapt cu prezenta cauza, astfel ca este necesara o reactie ferma a organelor judiciare”, mai spun procurorii.
Acestia mai arata ca in aceasta cauza, uzul fortei fizice impotriva unor persoane private de libertate care nu se dovedeste strict necesar, prin raportare la comportamentul acestora, constituie tratamente inumane in sensul art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
„In ceea ce il priveste pe inculpatul Oancea Iulian, se constata ca acesta a avut initiativa intocmirii unui raport de incident pe numele persoanei vatamate si a amanarii transferului acesteia catre un alt penitenciar. Acelasi inculpat le-a solicitat celorlalti functionari aflati in serviciu in seara de 14.01.2018 sa intocmeasca rapoarte de activitate in care sa consemneze aspecte neconforme cu realitatea, iar a doua zi, in vederea ascunderii faptei, a participat la deciziile luate de conducerea unitatii. Referitor la inculpatii Lungu Ciprian Florentin, Stan Marian Valentin si Dragomir Alexandru, se retine ca acestia au aplicat in mod direct puternice lovituri persoanelor vatamate, provocandu-le totodata puternice suferinte fizice si psihice”, mai arata documentul mentionat.