In Lunea Curata, prima zi a Saptamanii Mari de dinainte de Paste, satenii de pe Valea Bargaului incep dis-de-dimineata lucrul, pentru nu-i prinde Pastele cu casa necuratata.

“In Lunea Mare se scoate totul din casa la aerisit, se repara lucrurile stricate din gospodarie, se varuiesc casele si pomii din curte. Spre seara se matura curtile, surile si grajdurile. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie de Paste”, povesteste Florentina Majeri, o localnica de pe Valea Bargaului care respecta cu sfintenie toate obiceiurile de sarbatoare.

In martea din Saptamana Mare, numita si Martea Seaca se tine post, care, conform credintei populare de pe Valea Somesului, ii scapa pe localnici de durerile de cap dar fereste si animalele din gospodarie, postul fiind tinut ca „sa nu sece laptele la vacile din gospodarie”.

De miercuri pana de Pasti nu mai sunt permise muncile in camp, pentru a feri recoltele de gheturi.

Dupa ziua de miercuri, barbatii isi ajuta nevestele la treburile gospodaresti, lucrand numai pe langa case. Traditia zonei spune ca cenusa cu care se face focul in miercurea Pastilor este foarte buna pentru straturile din gradina asa ca localnicii de pe Valea Bargaului o aduna cu grija si o imprastie peste rasadurile abia puse.

Tot in prima parte a saptamanii localnicii de pe Valea Bargaului folosesc usturoi cu care ung balamalele portii pentru a-i scapa de scarba si necaz.

„Se spune ca in Saptamana Mare umbla necuratul prin gospodarii pentru a provoca neintelegere in familie iar pentru a scapa de necurat trebuie unse balamalele portilor cu usturoi. In casa sa foloseste agheasma ramasa de la Boboteaza pentru a feri casa de rau”, mai povesteste Florentina Majeri.

Traditia spune ca in Joia Neagra, mortii revin la vechile locuinte si raman aici pana inainte de Rusalii asa ca e bine sa aprinzi o lumanare, iar gospodinele spun ca cine doarme in aceasta zi va fi lenes tot anul.

„In Joia Mare nu se spala rufe si o tinem ca o sarbatoare mare. Dimineata facem colaci si pomene in cuptor pentru seara, ca fiecare familie duce la biserica prescura si vin pentru a fi date de sufletul mortilor. De la amiaza se vopsesc ouale deoarece ouale facute in Joia Mare nu se strica tot anul. E mult de munca la ele pentru ca se dau la toti copiii care vin in pcez (obicei local – n.r.) si fiecare familie vopseste catre 300 de oua. Joi seara dupa ce se termina prohodul Domnului la biserica incepem postul negru”, povesteste Florentina Majeri.

Pe Valea Somesului exista si astazi credinta ca cel care reuseste sa nu manance si sa bea apa de joi noaptea si pana dupa slujba de Inviere va fi intarit pentru tot restul anului.

In ultima vineri din Postul Mare, in Vinerea Neagra, este zi de post negru fiind interzise muncile la camp sau in gradina iar femeile nu au voie sa coaca.

La Prundu Bargaului ziua de vineri este zi de odihna si de cumparaturi

„Toata lumea merge la targ, ca acum se pot lua turtitele pentru Pasti care se dau la copiii care vin in pcez cu oul rosu. Se cumpara haine noi si papuci noi pentru copii si pentru toti cei din casa, pentru a avea haine noi cand merg la biserica. In Vinerea Seaca se cumpara mielul de Pasti care va fi taiat sambata. Vineri seara toata lumea, imbracata in haine negre merge la biserica pentru prohodul Domnului”, mai spune Florentina Majeri.

Pe Valea Somesului, satenii nu lucreaza nici ei in gospodarii pentru a fi feriti de rele iar la Agris, pe Valea Tiblesului sunt amenintati nucii.

„Tot in Vinerea Mare la Agris se pastreaza obiceiul ca gospodarii sa mearga in gradina avand in mana o secure si apropiindu-se de nuci sa-i ameninte cu securea si le zice de trei ori <ori faci nuci, ori te tai>. Astfel, se credea ca nucii vor fi foarte roditori in asa fel incat de sfintele sarbatori sa se poata face cat mai multi cozonacii cu nuca pentru a fi daruiti si celor lipsiti”, spune Grigore Simboan.

In satele de pe Bargau, sambata dimineata, barbatii taie mielul cumparat cu o zi inainte, iar femeile sa apuca de pregatit pasca, cu branza dulce si sarata iar cojile ouale se arunca pe o apa curgatoare pentru ca puii si gainile sa fie paziti de uliu peste vara.

“La noi traditia e ca in zilele de Pasti sa nu se pregateasca asa multe feluri de mancare ca de Craciun. Sambata este ziua in care se face painea si pasca in cuptor, sarmalele, drobul si friptura. Dupa ce sunt gata se pregateste cosul ce se duce la biserica pentru sfintire la slujba de Inviere”, incheie Florentina Majeri.

In noaptea de sambata credinciosii merg la biserica sa ia lumina, sa ia anafura si sa primeasca binecuvantarea preotului pentru cosul de Pasti. Mediafax.ro