Intrebat, dupa sedinta plenului Consiliului Superior al Magistraturii, daca senatorii din Comisia juridica au tinut cont de punctul de vedere al Ministerului Justitiei sau de reactia publica atunci cand au decis reluarea votului si respingerea amendamentelor care ar fi permis gratierea celor condamnati pentru dare sau luare de mita, trafic de influenta sau cumparare de influenta, Tudorel Toader a spus: “A prevalat intelepciunea”.

Proiectul Legii gratierii, finalizat joi de Comisia juridica, urmeaza sa intre luni in plenul Senatului pentru dezbatere si vot final.

Senatorii juristi vor centraliza pana cel tarziu vineri toate modificarile aduse proiectului de lege si le vor trimite Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General si Administratiei Nationale a Penitenciarelor pentru eventuale observatii, urmand ca aceste institutii sa transmita punctele de vedere pana luni, inaintea sedintie Comisiei juridice in care va fi dat votul pe raportul care urmeaza sa intre, in aceeasi zi, in plenul Senatului.

Comisia juridica a finalizat joi dezbaterile pe proiectul Legii gratierii, dupa trei sedinte in care au adus o serie de modificari actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se numara gratierea pedepselor de pana in trei ani, scaderea a trei ani din pedeapsa de pana in zece ani, injumatatirea pedepselor femeilor insarcinate si gratierea integrala a pedepselor persoanelor care au implinit 70 de ani.

Martea trecuta, in prima sedinta dedicata dezbaterii pe fond a proiectului legii gratierii, Comisia juridica a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociatia Magistratilor si de Serban Nicolae conform caruia vor urma sa fie gratiate pedepsele cu inchisoarea de pana la 3 ani inclusiv, modificand astfel propunerea Guvernului de a gratia pedepsele de pana in 5 ani.

De asemenea, senatorii juristi au adoptat si un amendament propus de social-democratul Serban Nicolae potrivit caruia se scad trei ani din orice pedeapsa cu inchisoarea de pana in zece ani.

Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al gratierii a fost cel potrivit caruia femeilor insarcinate si intretinatorilor de copii de pana in 14 ani li se injumatateste pedeapsa cu inchisoarea, senatorii juristi respingand amendamentul lui Traian Basescu de gratiere si a femeilor condamnate pentru coruptie.

De asemenea, in Comisia juridica a Senatului au fost adoptate alte doua amendamente prin care se prevede ca pedepsele persoanelor cu varsta peste 70 de ani se gratiaza in intregime, iar ale celor de peste 60 de ani se injumatatesc.

Comisia juridica a Senatului a dublat la doi ani termenul pentru achitarea despagubirilor in vederea gratierii, neachitarea cu "rea credinta" ducand la revocarea clementei.

Amendamentele formulate de fostul presedinte Traian Basescu au fost respinse de Comisia juridica a Senatului. Printre acestea se numara gratierea pedepselor de pana in 6 ani de inchisoare, gratierea femeilor condamnate pentru coruptie si majorarea la trei ani a termenului in care cei gratiati trebuie sa achite prejudiciul cauzat prin comiterea infractiunii pentru care au fost condamnati.

Dupa ce miercuri senatorii juristi adoptasera amendamentele social-democratilor Serban Nicolae si Liviu Brailoiu, identice cu propunerea lui Traian Basescu, de gratiere a condamnatilor pentru fapte de coruptie, joi acestia au dat un nou vot prin care au respins respectivele propuneri. Astfel, faptele de coruptie, precum darea sau luarea de mita, traficul si cumpararea de influenta, au fost excluse de la a fi gratiate.

Tot joi, senatorii juristi au respins un alt amendament al lui Traian Basescu prin care acesta propunea gratierea celor condamnati la inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu si au votat impotriva propunerii ca persoanele condamnate pentru conflict de interese sa fie, de asemenea, gratiate.

Reprezentantii Parchetului General, Consiliului Superior al Magistraturii sau Uniunii Nationale a Barourilor care au participat miercuri la sedinta Comisiei juridice a Senatului s-au opus gratierii celor condamnati pentru infractiuni de coruptie.

”Ministerul Public constata si ia act de faptul ca infractiunile de coruptie constituie inca o problema importanta la nivel national, in societatea romaneasca. Nu avem strategii nationale pe 5 ani pentru combaterea furturilor din buzunare, nu avem strategii pe 5 ani pentru combaterea infractiunulor vatamare din culpa pe acre le-ati gratiat , in schimb avenm strategii cincinale in care sunt angajate toate institutiile statului roman, cu obligatii punctuale interne si internationale pentru combaterea infractiunilor de coruptie. De aceea, in planul de activitate al parchetului si in obiectivele Ministerului Public pe anii trecuti si pe anul in curs si cu siguranta pe anii urmatori, combaterea infractiunilor de coruptie se va reflecta ca o prioritate intrucat ea a fost stabilita ca prioritate de institutii ale statului roman”, a spus Irina Kuglai, reprezentanta Parchetului General.

Aproximativ 1.000 de persoane au protestat miercuri seara in fata Guvernului fata de decizia Comisiei juridice a Senatului de a gratia inclusiv persoane condamnate pentru fapte de coruptie. 

News.ro