Intr-un interviu acordat duminica AFP, Billion evoca patru ipoteze. Autoritatile politice turce au evocat posibilitatea ca in spatele atentatului sa se afle fie Statul Islamic (SI), fie Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), insa aceasta posibilitate "nu este foarte credibila", apreciaza el. "In ceea ce priveste SI, nimic nu este imposibil, pentru ca le cunoastem modalitatile de actiune, dar eu nu cred ca au in prezent pe agenda sa comita atentate chiar in Turcia", afirma el.

In ceea ce priveste PKK, expertul respinge ipoteza ca "absurda", apreciind ca "aceasta este o reactie pavloviana a autoritatilor turce". In opinia sa, atentatul nu prezinta modalitati de operare ale PKK, care a comis atentate teroriste, dar vizand mai degraba politisti, membri ai armatei, dar aproape niciodata civili in mijlocul unei multimi. In plus, manifestantii adunati la Ankara erau militanti apropiati HDP, "partidul pentru democratia popoarelor, care este vitrina legala a PKK", subliniaza el.

Expertul nu considera "prea credibila" nici a treia ipoteza a autoritatilor - a unui grupuscul din cadrul extremei stangi turce.

"A patra ipoteza este ceea ce in Turcia se numeste statul profund, care este alcatuit din cateva celule clandestine, ascunse in modul de functionare a aparatului de stat, si anume in sanul armatei, dar si politiei, si despre care stim ca a putut comite atentate, operatiuni de destabilizare, (...) incercand sa restranga randurile in jurul puterii", declara Billion.

"Nu am, evident, niciun element tangibil de proba, dar ar exista o logica politica", subliniaza el.

In opinia sa sunt posibile si alte atentate. Mai intai, exista o polarizare a situatiei politice, foarte ingrijoratoare, foarte grava, argumenteaza el. In estul si sud-estul Turciei au loc scene de razboi civil, infruntari foarte violente. Cateva mici orase aproape ca s-au desprins, proclamandu-si "autonomia democratica", subliniaza expertul, adaugand ca exista de asemenea orase in care tineri apropiati PKK au ridicat baricade. Situatia este ingrijoratoare, cu atat mai mult in contextul situatiei regionale in Irak si Siria, analizeaza el.

"Nu este, deci, deloc imposibil, din nefericire, sa fie comise si alte atentate. Atunci cand a avut loc atentatul de la Suruç, in iulie, am spus ca era probabil primul dintr-o serie. Din nefericire, a avut loc un fel de confirmare macabra ieri (sambata)", a declarat expertul.

"Presedintele Republicii (turce Tayyp) Erdogan nu inceteaza sa recurga la ceea ce eu numesc strategia tensiunii, adica incearca sa polarizeze pozitiile politice din Turcia. (...) Scopul este sa atraga o parte din electoratul nationalist in aceste alegeri care urmeaza", a mai spus el.

Intrebat daca alegerile pot avea loc intr-o atmosfera atat de degradata, expertul afirma ca autoritatile turce nu dau semne ca ar vrea sa le anuleze.

Incepand din august si pana la jumatatea lui septembrie, aproximativ 300 de atacuri au vizat sedii HDP, aproape in intreaga Turcie, la care au participat huligani inarmati cu bate de baseball si bare de fier. In aceeasi perioada a fost atacat, de asemenea, sediul cotidianului Hürriyet, cu unul dintre cele mai mari tiraje din tara.

"Nu inseamna ca ne aflam in stadiul unei anulari sau amanari a alegerilor (...), dar este o posibilitate pe care nu o putem exclude", apreciaza Billion. Mediafax