Dupa avertismentul fara echivoc primit, miercuri, de la Comisia Europeana, in legatura cu modificarile aduse legilor justitiei, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu au transmis spre Bruxelles o scrisoare de raspuns, in calitate de presedinti ai Parlamentului, in care isi exprima ingrijorarea fata de "modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana".
Presedintii celor doua Camere, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, au transmis, miercuri, o scrisoare de raspuns presedintelui si vicepresedintelui CE, Jean Claude Juncker si Frans Timmermans, in care catalogheaza preocuparile CE pentru sistemul judiciar din Romania drept „surprinzatoare”.

Dragnea si Tariceanu au precizat, in deschiderea scrisorii, ca elaborarea si examinarea textelor de lege in cauza s-a facut cu respectarea exigentelor constitutionale, acestea fiind supuse controlului constitutional realizat de CCR, care verifica atat conformitatea cu Constitutia, cat si respectarea standardelor Comisiei de la Venetia

Ei au mentionat ca dezbaterile din Romania privind reforma sistemului judiciar au fost prilejuite de necesitatea transpunerii in legislatia nationala a standardelor in materie de justitie la nivel european si au amintit, in acest sens, recomandarile Comisiei de la Venetia cu privire la clarificarea statutului procurorilor si judecatorilor si necesitatea separarii carierelor acestora.
„Ne exprimam ingrijorarea cu privire la modul incorect in care a fost informata Comisia in ceea ce priveste transparenta dezbaterilor pe tema justitiei din Romania. Dezbaterea privind acest subiect a inceput cu mult inainte ca legile in cauza sa fie discutate si adoptate in Parlament. Dialogul a fost coordonat intr-o prima faza de Guvern, prin Ministerul Justitiei, cu participarea si consultarea tuturor organizatiilor relevante: CSM, asociatiile judecatorilor, procurorilor, avocatilor, reprezentantii societatii civile si ai mediului academic. In acest cadru toti cei preocupati de reforma justitiei au avut ocazia de a formula amendamente si observatii”, au precizat cei doi semnatari, care au mentionat ca dezbaterile parlamentare au durat patru luni si au fost transmise live.

Referitor la preocuparile exprimate de Comisie in ceea ce priveste consensul realizat fata de aceste legi, Dragnea si Tariceanu precizeaza ca din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din Romania, 229 au fost propuse de CSM, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost sustinute de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, iar o buna parte dintre acestea au fost sustinute si de partidele de opozitie, zeci de amendamente fiind votate in unanimitate de cei prezenti la dezbateri.

„In acest context, preocuparile exprimate de Comisie sunt cel putin surprinzatoare, mai ales ca aceasta preocupare pentru transparenta si consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci cand guvernul precedent condus de domnul Dacian Ciolos a modificat, pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal si 101 articole din Codul de procedura penala, prin OUG, fara nicio dezbatere publica si fara acordul sau macar consultarea CSM si a asociatiilor profesionale”, au scris Dragnea si Tariceanu.

Ei au opinat ca „diferenta diametral opusa” a atitudinii reprezentantilor Comisiei in doua momente esentiale privind dezbaterile din Romania pe tema justitiei nu poate fi pusa decat pe seama modului in care a fost informata Comisia de catre „diversele surse din mediul romanesc”.

„Ne-am fi asteptat ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din Romania sa fi avut loc dupa pronuntarea CCR asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar”, au mai scris cei doi presedinti de Camera.

Ei apreciaza ca fiind la fel de surprinzatoare si preocuparile Comisiei cu privire la discutiile din Parlamentul Romaniei asupra modificarii Codului penal si a Codului de procedura penala, in conditiile in care Romania are obligatia ca pana la finalul lunii martie sa transpuna in legislatia nationala prevederile Directivei privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie.

„Desi dezbaterea este inca intr-un stadiu incipient, va informam ca toate amendamentele propuse pana in acest moment au fost izvorate din principiile enuntate in acea Directiva. Ne manifestam toata deschiderea pentru o colaborare cat mai stransa, dar bazata pe adevar si informare reciproca corecta”, au mai scris Dragnea si Tariceanu.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, si prim-vicepresedintele Frans Timmermans au declarat miercuri ca urmaresc cu ingrijorare situatia din Romania, subliniind ca un stat puternic este intemeiat pe independenta si eficienta sistemului judiciar.

"Urmarim cu ingrijorare recentele evolutii din Romania. Independenta sistemului judiciar romanesc si capacitatea sa de a combate in mod eficient coruptia, constituie pietre de temelie ale unei Romanii puternice in cadrul Uniunii Europene", au afirmat Jean-Claude Juncker si Frans Timmersmans, intr-un comunicat comun, publicat pe site-ul institutiei.

"In cel mai recent raport privind mecanismul de cooperare si de verificare, publicat in noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul ca Guvernul si Parlamentul ar trebui sa asigure transparenta totala a procesului privind legile justitiei si sa tina seama, in mod corespunzator, de consultarile desfasurate in cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat ca o situatie in care independenta justitiei si evaluarile sistemului judiciar sunt considerate valoroase si li se acorda atentia adecvata, inclusiv prin avizele Comisiei de la Venetia, reprezinta o conditie prealabila pentru sustenabilitatea reformelor si este un element important in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor stabilite prin MCV".

"Comisia face apel la Parlamentul Romaniei sa regandeasca actiunile propuse, sa lanseze o dezbatere conform recomandarilor Comisiei si sa construiasca un consens la scara larga. Comisia isi reafirma disponibilitatea de a coopera si de a sprijini autoritatile romane in acest proces".

"Comisia avertizeaza din nou cu privire la pericolul regresarii si va analiza in detaliu modificarile finale aduse legilor justitiei, codurilor penale si legilor privind conflictul de interese si coruptia, pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independentei sistemului judiciar si de combatere a coruptiei", au reafirmat Juncker si Timmermans.

Pe data de 7 februarie, Parlamentul European urmeaza sa dezbata subiectul "amenintari la adresa statului de drept reprezentate de reforma sistemului de justitie din Romania".