Presedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri, Legea bugetului de stat si Legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Seful statului atrage insa atentia asupra unor vulnerabilitati ale bugetului anului 2018 si asupra provocarilor cadrului fiscal-bugetar actual, avand in vedere ca Romania are nevoie de un buget credibil si echilibrat, care sa urmareasca in mod consecvent mentinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomica, predictibilitate si sustenabilitate fiscal-bugetara. Ingrijorarile sefului statului se refera la incadrarea in tinta de deficit bugetar de 3%, respectarea disciplinei fiscal-bugetare, evaluarea prea optimista a nivelului incasarilor din TVA, bugetul scazut destinat investitiilor si constructia bugetara bazata pe modificari fiscale adoptate abia la sfarsitul lui 2017.
"Pentru Romania, este esential ca politicile fiscal-bugetare sa reintre pe un culoar de responsabilitate si prudenta, iar decidentii politici si guvernamentali sa nu repete greselile sau tentatiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel incat bunastarea romanilor sa nu fie afectata pe termen mediu si lung. Tara noastra trebuie sa evite capcana unei cresteri economice nesustenabile, bazate in principal pe consum, deficite bugetare si acumularea de datorie publica", avertizeaza Iohannis, subliniind: "Ca element procedural, constructia bugetara ignora recomandarile pe care Comisia Europeana le-a formulat in contextul procedurii de deviatie semnificativa a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandari, bugetul national era indicat sa revina pe calea consolidarii fiscale, prin ajustari anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB".

Conform unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, "presedintele Romaniei isi manifesta ingrijorarea cu privire la faptul ca, desi inregistram rate record de crestere economica, exista dificultati si unele incertitudini in a asigura incadrarea deficitului bugetar in tinta de 3% din PIB", iar "tara noastra inregistreaza cele mai ample deviatii ale deficitului structural dintre toate tarile Uniunii Europene".

In opinia presedintelui Iohannis, aceasta dinamica demonstreaza ca, in urmatorii ani, Romania trebuie sa faca eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. 

"Bugetul anului 2018 ignora insa necesitatea unei asemenea schimbari de directie, asumata in principiu de catre Guvern prin Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2018-2020. Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca si in 2017, pe o tinta de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate si Crestere. Insa, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adanci in 2018, ceea ce indica faptul ca Romania inca nu se apropie, ci se indeparteaza de obiectivul bugetar pe termen mediu", remarca Iohannis.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidentiat anumite vulnerabilitati ale constructiei bugetare atat pe partea de venituri, cat si pe partea de cheltuieli, mai considera seful statului.

"In ceea ce priveste veniturile bugetare, analizele de specialitate arata ca proiectia unei cresteri a incasarilor din TVA de 16% este una mult prea optimista, din cel putin doua considerente. Pe de o parte, experienta fiscala a anului 2017 a aratat ca, in ciuda unei cresteri economice peste cea prognozata initial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului - fiind bazata preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv incasarile din TVA, sunt chiar mai mici decat cele estimate in Legea bugetului pentru anul 2017. In acelasi timp, prognozele economice indica incetinirea in 2018 a ritmului de crestere economica, inclusiv a consumului. Pe de alta parte, constructia bugetului este lipsita de estimari si calcule credibile privind impactul unor masuri asumate, precum introducerea TVA split, masura care, desi in prezent mult atenuata in raport cu versiunea initiala, este apreciata prin venituri suplimentare aproape duble fata de cele estimate in prima varianta", argumenteaza presedintele.

Presedintele Klaus Iohannis considera ca prioritatea Guvernului trebuie sa fie imbunatatirea semnificativa a colectarii veniturilor fiscale pentru a asiguras sustenabilitatea cresterii salariilor si a pensiilor romanilor, astfel incat situatia finantelor publice si bunastarea cetatenilor sa nu fie afectate pe termen mediu si lung.

"Trebuie avut in vedere, totodata, si faptul ca Romania inregistreaza, in prezent, unul dintre cele mai scazute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din intreaga Uniune Europeana", noteaza presedintele.

In ceea ce priveste cheltuielile bugetare, Iohannis subliniaza importanta sustinerii investitiilor, dat fiind rolul de antrenare al investitiilor in planul dezvoltarii economice. 

"Presedintele Klaus Iohannis avertizeaza ca nu este suficient ca bugetul sa prevada doar pe hartie alocari investitionale, ci trebuie ca investitiile sa fie si realizate conform programarii bugetare, intr-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esentiale de investitii, in special in infrastructura", se arata in comunicat, care adauga: "Desi investitiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare in materie de investitii nationale (cheltuielile de capital) sunt in continuare unele dintre cele mai scazute, ca pondere in PIB. De exemplu, anii 2017 si 2018 se caracterizeaza prin cele mai mici ponderi in PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani".

In acest sens, presedintele Romaniei atrage atentia asupra importantei investitiilor, deopotriva in sens cantitativ si calitativ, pentru consolidarea unei cresteri economice sanatoase in 2018 si in anii urmatori. 

"Guvernul trebuie sa fie constient ca sacrificarea, in continuare, a factorului investitional este de natura sa submineze potentialul de dezvoltare al Romaniei. Este esential ca fondurile europene sa fie valorificate in integralitatea lor, in special in legatura cu proiectele de investitii in infrastructura", subliniaza comunicatul.

Seful statului considera ca aceste vulnerabilitati sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucura de aceeasi stabilitate financiara precum in ultimii ani, aceasta fiind si consecinta politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate in principal pe masuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.