Odată cu deschiderea procedurii de insolvență față de o companie, aceasta trebuie să se supună regulilor și restricțiilor prevăzute de Legea nr. 85/2014.

În funcție de momentul în care s-a născut creanța, de natura și de izvorul acesteia, Legea nr. 85/2014 prevede o serie de reguli și condiții care trebuie respectate pentru efectuarea în mod valabil a plăților în perioada de insolvență și faliment.

Consultarea unui avocat perioada insolvenței și falimentului este necesară pentru a cunoaște în detaliu care sunt operațiunile pe care debitorul poate să le efectueze și acesta își poate continua activitatea în perioada de insolvență și faliment.

Care sunt acele reguli și condiții și cum pot fi stinse creanțele în perioada de insolvență  și faliment, vom arăta în continuare.

1.     Creanțele anterioare deschiderii procedurii de insolvență

Conform art. 84 din Legea nr. 85/2014 „În afară de cazurile prevăzute la art. 87, de cele autorizate de judecătorul-sindic sau avizate de către administratorul judiciar, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept.”

Creditorii debitorului nu vor mai putea iniția împotriva acestuia nicio acțiune judiciară sau extrajudiciară pentru realizarea propriilor creanțe. Singurul instrument pus la dispoziția creditorilor cu creanțe anterioare deschiderii procedurilor este înscrierea la masa credală a debitorului prin formularea unei cereri de admitere a creanței.

Orice plată efectuată ulterior deschiderii procedurii și până la aprobarea unui plan de reorganizare pentru stingerea unei creanțe anterioare este nulă de drept conform art. 85 din Legea nr. 85/2014.

2.    Creanțele născute în timpul procedurii de insolvență sau faliment

Creanțele născute în timpul procedurii de insolvență sau faliment nu se vor înscrie în tabelele de creanțe și acestea trebuie plătite de către debitor cu prioritate, conform documentelor din care rezultă.

Pentru plata creanțelor curente trebuie parcursă procedura prevăzută de art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, ce constă în formularea unei cereri de plată adresate practicianului în insolvență.9

Practicianul în insolvență se va pronunța asupra temeiniciei cererii de plată, având posibilitatea să o admită sau să o respingă.

Împotriva măsurii practicianului în insolvență se poate formula contestației cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).din Legea nr. 85/2014.

Creanțele curente trebuie achitate cu prioritate în raport de creanțele înscrise în tabelele de creanță. Neplata unei creanțe curente certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către practicianul în insolvență ori cu privire la care acesta a omis să se pronunţe în termen de 15 zile de la data primirii cererii de plată, în cazul în care cuantumul creanţei depăşeşte valoarea-prag, poate solicita deschiderea procedurii de faliment a debitorului, dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data măsurii practicianului în insolvență de admitere a cererii de plată.

3.    Plata creanțelor în perioada de reorganizare

Perioada de reorganizare este cuprinsă între momentul confirmării planului de reorganizare de către judecătorul sindic și, după caz, data deschiderii procedurii de faliment sau data închiderii procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea de afaceri.

Perioada de reorganizare este perioada în care debitorul trebuie să stingă creanțele înscrise în tabelele de creanță, respectiv creanțele născute anterior deschiderii procedurii.

Acestea vor trebui stinse conform programului de plăți stabilit prin planul de reorganizare.

În ceea ce privește creanțele curente născute în perioada de reorganizare, acestea trebuie plătite de către debitor cu prioritate, conform documentelor din care rezultă, fiind aplicabile prevederile menționate la pct. 2

4.    Plata creanțelor în perioada falimentului

Falimentul este procedură de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

În perioada de faliment creanțele urmează a fi stinse conform ordinii de prioritate prevăzute de art. 159 și art. 161 din Legea nr. 85/2014.

Sumele de bani obținute din valorificarea bunurilor grevate cu cauze de preferință urmează a fi dinstribuite conform ordinii de prioritate prevăzute la art. 159.

Astfel, fondurile obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferinţă (gaj, ipotecă, privilegii, etc), vor fi distribuite în următoarea ordine:

1.     taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi cheltuielile avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită, creanţele furnizorilor de utilităţi născute ulterior deschiderii proceduri;

2.     creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă născute în timpul procedurii de insolvenţă;

3.     creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, inclusiv cheltuielile;

Sumele de bani obținute din vânzarea bunurilor care nu sunt grevate de cauze de preferință vor fi distribuite conform ordinii de prioritate prevăzute de art. 161.

Conform art. 161 din Legea nr. 85/2014 „Creanţele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1.    taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 şi 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);

2.    creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin. (4) şi art. 133 alin. (5) lit. B;

3.    creanţele provenind din finanţări acordate în proceduri de prevenire a insolvenţei, precum şi onorariile practicianului din astfel de proceduri;

4.    creanţele izvorâte din raporturi de muncă;

5.    creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);

6.    creanţele bugetare;

7.    creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;

8.    creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;

9.    creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanţele corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligaţiunile şi creanţele reglementate la art. 105 alin. (3) lit. b);

10. alte creanţe chirografare;

11. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:

a)    creanţele născute în patrimoniul terţilor dobânditori de rea-credinţă ai bunurilor debitorului în temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credinţă în condiţiile art. 121 alin. (1), precum şi creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

b)    a1)beneficiile nedistribuite asociaţilor;

c)     b)creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.”

Un avocat specializat în insovență și faliment vă poate consilia pe tot parcursul procedurii pentru ca activitatea de afaceri a debitorului să respecte regulile prevăzute de Legea nr. 85/2014.