Jucatorii din piata asigurarilor au cerut Legislativului majorarea cheltuielilor administrative si de vanzare ale politelor de asigurare, incluse in tariful de prima, de la 25% din tariful rezultat, cat stipuleaza in prezent proiectul de lege RCA, la 35% din tariful de baza. Proiectul de lege ar trebui sa intre in vigoare inainte de 19 mai, data la care expira perioada de inghetare a tarifelor RCA, in vigoare acum.

Periplul legislativ RCA a reinceput. In saptamanile urmatoare, atat proiectul legii RCA, cat si ordonanta de urgenta in baza careia functioneaza acum tarifele plafonate pe piata asigurarilor auto obligatorii vor reintra in analiza comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Surse din mediul politic spun ca OUG 54/2016, care a primit deja aviz negativ de la Comisia de Buget finante din Senat, va fi refuzata pana la final, dar nu inainte de a avea definitivat si aprobat proiectul de lege RCA, care va fi o alternativa viabila dupa data de 19 mai cand expira actualele tarife stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

Proiectul de lege se zbate de mai bine de un an de zile sa prinda o forma publicabila si a fost gandit initial tot pentru a oferi un mijloc de protectie a consumatorilor la majorarile excesive ale tarifelor RCA de catre asiguratori, tarife practicate dupa intrarea in faliment a Astra si Carpatica.

Proiectul de lege stabileste o metoda de calcul al tarifului maximal pe care o societate de asigurari il poate practica in vinderea politelor RCA. Schematic, prima de asigurare va fi compusa din prima tehnica plus o rata maxima a cheltuielilor, stabilita acum la maximum 25% din pretul primei RCA.

Pretul politei RCA este compus din prima de risc (calculata ca frecventa daunei inmutita cu valoarea daunei medii) si prima comerciala. Prima comerciala se adauga primei de risc. In general, prima comerciala contine 30% cheltuieli administrative (salarii, cheltuieli de promovare a produsului s.a.), in jur de 10% rata de profit si circa 5% primele cedate in reasigurare. Tot in prima comerciala sunt incluse si taxele catre diverse institutii ale statului: circa 8 % (2% FPVS, 2,5% BAAR, 0,8% CEDAM, restul taxa functionare ASF, FGA, Fond de rezolutie, etc). Tot aici sunt incluse si costurile de distributie (comisioanele de intermediere a politelor). Tot la cheltuieli administrative ale societatilor de asigurare intra si primele cedate de companie in reasigurare, sistemul informatic, evidenta politelor, salariile inspectorilor de daune etc.

Pana la inghetarea tarifelor RCA, asiguratorii practicau un adoas comercial de peste 40%. Stabilirea unui nivel maxim de 25% din tarif pentru cheltuielile comerciale ar insemna in primul rand reducerea comisioanelor brokerilor de asigurare (care functioneaza oricum la cote de avarie acum) la niveluri de 1% - 2%, pe mai toate segmentele de asigurare, nu doar pe unele, cum este in prezent. Potrivit unor surse din piata asigurarilor, UNSAR, in solidar cu asociatia brokerilor, UNSICAR, au cerut Parlamentului modificarea legii RCA in sensul majorarii procentului acordat cheltuielilor administrative de la 25% la 35% din tariful rezultat.

Surse din piata spun ca deputatii vad indreptatita o astfel de cerere a asiguratorilor si brokerilor de asigurare, nivelul de 35% al cheltuielilor fiind unul rezonabil, care va ajuta piata sa se dezvolte. Sistemul acesta de tarifare va asigura totusi un mecanism de control al preturilor RCA, chiar dupa ce OUG 54/2016 nu va mai fi valabila. Inainte de inghetarea tarifelor RCA, prima comerciala (cum o numeau jucatorii din piata) putea dubla pretul politei, iar acum va avea voie sa reprezinte doar 35% din tarif, daca solicitarea asiguratorilor va fi introdusa in textul final al legii.

sursa: economica.net