Directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Garboni, crede ca lupta cea mare pentru obtinerea titlului de Capitala Europeana a Culturii se va da intre Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi. In ceea ce priveste alti competitori, Garboni a sesizat ca brasovenii si craiovenii au inceput sa imite Timisoara. Scriitoarea Adriana Babeti considera ca marele avantaj al Timisoarei este diversitatea etnica si culturala, dar pentru a reusi este nevoie de actiuni de anvergura.

La initiativa primariei, dupa reprezentantii universitatilor si liderii partidelor politice, si conducatorii institutiilor de cultura din Timisoara au semnat, marti, o declaratie de sustinere a candidaturii orasului pentru titlul de Capitala Culturala Europeana, un pas necesar la dosarul de candidatura.

Oamenii de cultura se declara increzatori in sansa Timisoarei. Directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Coriolan Garboni, preconizeaza ca lupta cea mare se va da intre Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi pana la urma, fiecare dintre municipii cu atuurile sale. Ceea ce a evidentiat insa Garboni este faptul ca alti competitori se bucura de o sustinere mai mare de la Bucuresti.

„Eu cred ca lupta se va da intre cele trei mari orase: Timisoara, Cluj si Iasi. Sper sa fie asta si ordinea finala. Iasiul este agreat de catre guvernanti, nu am prea inteles de ce, iar Cluj are mass-media foarte tare, ei au o multime de televiziuni locale care sunt pe cablu. Eu cred ca vom invinge”, s-a aratat increzator Garboni.

Directorul filarmonicii a sesizat si faptul ca alte orase au inceput… sa copieze Timisoara, scrie Tion.ro.

„Din cate am inteles eu, bugetul Craiovei este undeva la 150 de milioane de euro pe an, sub jumatate fata de Timisoara. Am facut un calcul, pentru ca la inceput si eu m-am speriat cand am aflat ca ei au dat asociatiei lor 15% din bugetul orasului pentru cultura. Dar 15% din cat dau ei e mai putin decat da Timisoara la ora actuala. Noi dam in jur de 10%. Problema este ca ei nu au experienta unor evenimente, din cauza asta au incercat sa imite multe evenimente pe care le-am facut noi – cum ar fi iesirile in strada ale filarmonicii si altele. E foarte bine, si Brasovul ne imita. Eu ma bucur ca ei fac asta, e dreptul lor. Problema cu cei din Craiova este ca au un sprijin foarte puternic de la Bucuresti. Acum vor sa-si construiasca stadion, desi nu au echipa, au primit bani de la Ministerul Culturii, numai pentru un festival, in jur de 100.000 de euro. Noi nu am primit nici macar cei 50.000 de lei ceruti pentru Festivalul Timisoara Muzicala…”, a adaugat Garboni.

El le-a propus autoritatilor si reprezentantilor Asociatiei Timisoara Capitala Culturala Europeana sa conceapa un formular de adeziune special, pentru ca sunt multe personalitati care ar putea sustine candidatura orasului in nume propriu, si nu ca reprezentanti ai unor institutii.

Scriitoarea Adriana Babeti crede ca Timisoara are o sansa reala sa isi adjudece titlul de Capitala Europeana a Culturii, pentru ca are marele avantaj al diversitatii, dar spune ca este nevoie de actiuni de anvergura.

„Timisoara are toate sansele. In primul rand este o configuratie aparte, din punct de vedere al structurii extrem de diverse, cu repercusiuni in planul diversitatii culturale. Cele 26 de etnii, grupuri etnice, care se manifesta in aproape tot atatea limbi, in forme de expresie culturala explicite, la vedere, nu sunt la indemana oricarui oras, fie el de si prestigiu, Iasiului sau Clujului. Chiar ne-am duelat recent, la Bucuresti, cu un vajnic reprezentant al Iasiului care ne-a retezat-o scurt cu cati ani are universitatea noastra – am zis 70, dar suntem pe locul 10, pe locul 2, in clasamente internationale. S-a deceptionat putin cu cei 100 si ceva de ani ai Universitatii Cuza… Mai avem de lucrat la punerea in opera a acestui potential prin actiuni de anvergura mare”, a concluzionat Babeti.

Semnatarii declaratiei de sustinere, directori de teatre, muzee, centre culturale si alte institutii, considera ca Timisoara, municipiu prin excelenta al diversitatii – culturale, etnice, religioase, ideologice etc. -, dar in egala masura al tolerantei si solidaritatii, „intruneste toate cerintele pentru a fi o excelenta Capitala Europeana a Culturii in 2021″.