''Cu o zi inainte de Ajun, bunicul, tata si alti cativa barbati voinici mergeau in padurea de la marginea satului, prin zapada, de unde aduceau un trunchi de stejar si-l duceau in curtea bisericii, unde era ars seara, in prezenta oamenilor care participau la vecernie. Este obiceiul nostru stravechi, Badnjak'', a relatat vineri, pentru AGERPRES, Dragan Liuba din Recas. 

El isi mai aminteste ca atunci cand era mic, pornea in dimineata de Ajun prin sat, cu prietenii de-o seama, cantand colinda ''Ne dati ori nu ne dati sa mancam carnati!'', in limba sarba. 

''Noi abia asteptam sa ajungem acasa, pentru ca mama ne facea 'cesnita', o placinta foarte dulce, insiropata in miere si cu multa nuca, asa cum este baclavaua'', a spus Liuba. 

Conform acestuia, familia sa era ''privilegiata'', intrucat fiind sarbi nu dadeau bani pe brad, pentru ca il primeau de la vecinii romani care tocmai il despodobeau. 

Vineri seara, sarbii din Timisoara vor participa la ceremonialul aprinderii lastarilor de stejar, cantand colinde traditionale sarbesti de Craciun, de la ora 17.00, in curtea Vicariatului Sarbesc, dupa care vor participa la slujba vecerniei de la Biserica Ortodoxa Sarba de la Vicariatul Sarbesc. 

La plecare vor primi legaturi din crengute de stejar cu paie, pe care le duc acasa. Crengutele semnifica puterea si taria cu care va fi intampinat Noul An, iar paiele simbolizeaza locul unde s-a nascut Pruncul Iisus. AGERPRES